Piața petrolului a intrat într-o fază de criză structurală, nu doar volatilitate conjuncturală. Prețul Brent crude oil a depășit pragul de 115 USD/baril, atingând cel mai ridicat nivel din iulie 2022, pe fondul unui conflict din Iran care a intrat deja în a cincea săptămână, fără perspectivă clară de detensionare.
Escaladarea nu mai este locală. Intrarea în conflict a rebelilor Houthi din Yemen și amenințarea asupra strâmtorii Bab el-Mandeb creează un al doilea blocaj strategic, pe lângă Strait of Hormuz. Practic, două dintre cele mai importante coridoare energetice globale sunt simultan sub presiune, ceea ce explică saltul abrupt al primei de risc.
În paralel, șocurile fizice se acumulează:
Portul Salalah din Oman este închis după atacuri cu drone, reducând capacitatea de export regională. În Rusia, rafinăria Yanos a fost lovită, generând incendii și pierderi de capacitate de rafinare. În același timp, Hormuz rămâne practic blocat, iar scenariul avansat de JPMorgan Chase indică un posibil salt spre 150 USD/baril dacă blocajul persistă încă o lună.
Chiar dacă Donald Trump a extins temporar pauza atacurilor asupra infrastructurii iraniene până pe 6 aprilie, piața nu mai reacționează la declarații politice, ci la realitatea fluxurilor fizice blocate. Intrarea Houthis și mobilizarea suplimentară de trupe americane sugerează un conflict în extindere, comparabil structural cu șocul petrolier din 1973.
Produse rafinate – fragmentare și redistribuire globală
Pe segmentul de benzină, piața arată o ușoară relaxare tehnică: marja de rafinare (crack spread) a scăzut spre 20,60 USD/baril, ceea ce indică o temperare temporară a profitabilității rafinăriilor. Exporturile din Singapore au scăzut cu 34,8%, în principal din cauza reducerii fluxurilor din China. Totuși, India începe să compenseze, cu vânzări de 75.000 tone la prime de +1,70–2 USD/baril, ceea ce arată că piața se reechilibrează regional, nu global. Egiptul reduce consumul intern – un semnal clar de distrugere a cererii din cauza prețurilor ridicate.
Pe naftă, situația este critică. Coreea de Sud introduce controale de export pentru a-și proteja industria petrochimică internă. Lipsa de materie primă a forțat Lotte Chemical să oprească anticipat o instalație majoră de 1,23 milioane tone/an. Japonia caută activ volume suplimentare, iar dependența de Hormuz (peste 53% pentru Coreea de Sud) devine un risc sistemic.
Pe kerosen (jet fuel), piața intră în fază de tensiune maximă: marja din Singapore față de Dubai a urcat la 87,5 USD/baril, un nivel extrem care reflectă deficit fizic. În acest moment, doar rafinăriile din India (Reliance Jamnagar) și coasta Golfului SUA mai pot furniza volume consistente. Cererea rămâne puternică în Asia de Sud-Est, în ciuda stocurilor relativ ridicate.
Pe motorină (gasoil), piața se întărește puternic. Spread-ul Aprilie–Mai ajunge la 37,75 USD/baril, semnal clar de backwardation sever (lipsă de produs pe termen scurt). Asia atrage volume din Europa, inversând fluxurile tradiționale. India introduce taxe de export de 21,5 rupii/litru, protejând piața internă. Primele comerciale ajung la +79 USD/baril, ceea ce indică o piață extrem de tensionată.
Pe fuel oil, structura pieței rămâne fermă din cauza temerilor de ofertă, dar apar diferențieri:
LSFO (low sulfur) rămâne susținut, deși primele spot scad ușor la ~53,21 USD/tonă. Arbitrul Vest–Est este deschis, dar blocat de costuri logistice ridicate. În schimb, HSFO pierde din forță, pe fondul scăderii cererii pentru bunker. Stocurile din Singapore cresc, însă Fujairah scade la minime istorice din 2018, semnalând dezechilibre regionale majore.
Lasă un răspuns