În primele cinci luni și jumătate ale anului 2026 (1 ianuarie – 10 iunie), transportul naval de mărfuri al Moldovei a recuperat aproape integral șocul din 2025. Pe cale navală au ieșit din țară 785,9 mii tone de marfă (export și tranzit), cu 36% mai mult decât în prima jumătate a anului 2025 și la 15% sub nivelul puternic din prima jumătate a anului 2024. Importurile au crescut și mai accentuat, iar transbordarea totală prin porturile din Moldova — circa 1,48 milioane tone — este practic egală cu cea din semestrul I 2024 și mult peste cele 1,08 milioane tone din semestrul I 2025.
Motorul revenirii sunt cerealele: 702,7 mii tone, cu 39% peste semestrul I 2025. Ponderea lor în exportul naval atinge 89% și subliniază o tendință care se adâncește de la an la an: dependența tot mai mare de materie primă agricolă neprelucrată (de la circa două treimi din export în 2022, la 88% în 2025 și 89% acum).
Dinamica pe culturi spune mai mult decât totalul. Grâul a revenit aproape integral la nivelul din semestrul I 2024 (351,8 mii tone), după ce în 2025 a pierdut aproape jumătate din volum. Floarea-soarelui își consolidează rolul de motor al exportului naval: a crescut în fiecare perioadă analizată, s-a dublat față de semestrul I 2024 și deține acum circa 26% din totalul exportat. În contrast, porumbul — deși crește față de 2025 — rămâne cu o treime sub nivelul din 2024, continuând declinul său multianual.
Exporturile de produse din prelucrarea cerealelor (ulei de floarea-soarelui, șrot și DDGS) s-au refăcut parțial, mai mult decât dublându-se față de nivelul din 2025. Notabil, șrotul de floarea-soarelui a reapărut în statistici (18,9 mii tone), după ce în semestrul I 2025 a fost complet sistat. Cu toate acestea, întregul segment rămâne la o treime din nivelul semestrului I 2024 și reprezintă doar 7% din export.
Pe partea de marfă intrată, tabloul este al unei cereri interne robuste. Importul mărfurilor pe cale navală (fără tranzit) ajunge la 631,6 mii tone, peste ambii ani precedenți.
Combustibilii au revenit puternic — motorina și benzina depășesc acum atât semestrul I 2025, cât și semestrul I 2024. Fertilizanții ating un maxim (119,9 mii tone, cu peste jumătate mai mult decât în 2025), continuând tendința lor de creștere de la an la an. Materialele de construcții rămân cea mai mare categorie de import, dar ponderea lor scade de la circa o treime la 29%, pe măsură ce inputurile strategice câștigă teren.
Cele două porturi ale țării merg în direcții tot mai distincte.
Evoluția exportului de mărfuri pe cale navală din R. Moldova
Evoluția importului și a tranzitului de mărfuri pe cale navală din R. Moldova
Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) își întărește poziția de principal nod logistic. La export ajunge la 582,2 mii tone, cu 32% peste semestrul I 2025 și la doar 6% sub semestrul I 2024. Cerealele expediate prin port (508,3 mii tone) depășesc acum ambii ani precedenți, susținute de un salt al grâului (peste 206 mii tone) și de floarea-soarelui (195 mii tone). Tot prin Giurgiulești trece integral exportul de produse procesate și aproape tot importul de combustibili și fertilizanți. Pe transbordare totală, portul depășește chiar nivelul din semestrul I 2024 — dovadă a unei specializări: cereale brute la ieșire, inputuri strategice la intrare.
Î.S. Portul Fluvial Ungheni oferă un tablou mai nuanțat. La export se redresează față de colapsul din 2025 (203,7 mii tone, +52%), dar rămâne cu o treime sub semestrul I 2024 — o recuperare parțială, pe seama livrărilor de grâu. Portul își păstrează profilul distinct: este în continuare singurul prin care pleacă animale vii (2,7 mii tone) și a preluat un flux de fier uzat. Cea mai interesantă tendință este însă pe import, unde Ungheni crește contraciclic, peste ambii ani precedenți (193,6 mii tone, cu 30% peste 2025 și cu 52% peste semestrul I 2024), împins de fertilizanți și de sare, sodă și zahăr. Portul se reconfigurează ca un canal de aprovizionare agroindustrială, compensând prin import volatilitatea exportului său de cereale.
Pe fundalul redresării, atenția se mută firesc spre lunile care vin. Prognozele din câmp anunță un sezon agricol intens, cu o recoltă bogată, ceea ce înseamnă că presiunea asupra porturilor va crește simțitor. În asemenea condiții, operativitatea transbordării și a încărcării navelor devine la fel de importantă ca volumul recoltei: fiecare zi câștigată la dană se traduce în contracte onorate la timp și în costuri logistice mai mici, care se reflectă, în final, în prețul primit de fermier și în cel suportat la import.
Experiența recentă arată cât de sensibil este echilibrul într-un port care operează la o capacitate limitată: reținerea la dană a unei nave, în urma unor aspecte ce țin de dotarea tehnică, poate propaga rapid întârzieri pe întreg lanțul logistic. Măsurile de control și cerințele de securitate a navigației sunt, fără îndoială, necesare și utile. Provocarea este de a le îmbina cu menținerea unui flux portuar continuu.
Înaintea unui sezon cu volume mari, contează ca porturile din Moldova să poată opera fără întreruperi. Asta presupune respectarea controalelor și a cerințelor de securitate a navelor, dar și proceduri previzibile, care să mențină ritmul de încărcare și transbordare. Echilibrul dintre cele două va influența cât de repede vor ajunge pe piață volumele exportate în sezonul 2026–2027.
Sursa: Iurie Rija
Lasă un răspuns