Republica Moldova pierde treptat controlul asupra propriei piețe a lactatelor. Deși fermele comerciale își majorează producția, acest avans nu reușește să compenseze declinul accelerat din gospodăriile populației, iar rezultatul este o dependență tot mai mare de importuri.
Constatarea aparține economistului Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. Potrivit acestuia, sectorul se află într-o schimbare structurală profundă: producția se mută din gospodării în ferme, însă ritmul nu este suficient pentru a menține echilibrul pieței.
Datele confirmă această dinamică. Producția de lapte în ferme a crescut de la circa 14.700 de tone în 2011 la aproximativ 64.000 de tone în 2025, cu o estimare de 70.000 de tone pentru 2026. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat Veaceslav Ioniță.
În paralel, sectorul casnic continuă să se contracte. Reducerea efectivelor de bovine și abandonul treptat al creșterii vacilor anulează câștigurile din zona comercială. Chiar și în condițiile în care fermele au fost relansate după 2022 prin subvenții, dezechilibrul persistă.
Efectul este vizibil în structura consumului. Dacă în anul 2000 aproape întreg necesarul de lactate era acoperit din producția internă, astăzi importurile domină tot mai mult piața. Pentru 2026, estimările indică faptul că aproximativ 60% din produsele lactate consumate în Republica Moldova vor proveni din import.
„Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval și brânzeturi – sunt din import”, a subliniat economistul.
Cea mai clară dependență se vede pe segmentul produselor procesate. Consumul de brânzeturi și cașcaval a crescut semnificativ în ultimii ani, însă peste 85% din acest volum este acoperit din importuri. În paralel, balanța comercială a sectorului s-a deteriorat puternic, deficitul ajungând la aproape 200 de milioane de dolari.
În aceste condiții, fără investiții consistente în ferme, infrastructura de colectare și industria de procesare, Republica Moldova riscă să rămână dependentă structural de importuri chiar și pentru produse alimentare de bază. Economistul avertizează că presiunea ar putea crește și mai mult în cazul unor eventuale modificări fiscale, inclusiv majorarea TVA într-un sector deja vulnerabil.
Sursa:bani.md
Lasă un răspuns