Importul de îngrășăminte tip amofos/sulfoamofos în R. Moldova

Îngrășămintele pe bază de azot, fosfor sau azot, fosfor și sulf, precum amofos și sulfoamofos, au reprezentat cea mai mare parte a importurilor de îngrășăminte minerale în primele trei trimestre ale anului 2025.

Astfel, în ianuarie–septembrie 2025 s-au importat 41,57 mii tone de îngrășăminte de tip amofos și sulfoamofos, adică 27% din totalul importurilor de fertilizanți în Republica Moldova. Volumul este unul mare și a depășit deja cu 15% cantitatea importată pe tot parcursul anului 2024 și chiar cu 66% anul record 2023. Prin urmare, grupa respectivă de fertilizanți complecși a cunoscut o creștere explozivă a cererii în 2024–2025, comparativ cu alte produse precum nitratul de amoniu sau urea.

Orientarea spre fertilizanți pe bază de fosfați și formule complexe indică un schimb de strategie al fermierilor: după un an de reducere a dozelor, agricultorii revin acum la nevoia de a reface rezervele de fosfor în sol. Amofosul și sulfoamofosul sunt folosite la semănat și ca îngrășăminte de bază, cu aplicare înainte de însămânțare. Eficiența ridicată a amofosului și sulfoamofosului derivă din conținutul lor echilibrat de azot, fosfor și sulf. Totodată, are loc refacerea rezervei de fosfor din sol după un an de utilizare redusă, întrucât fosforul joacă un rol esențial în fazele inițiale ale dezvoltării culturilor.

Evoluția prețului mediu de import pentru îngrășămintele pe bază de amofos și sulfoamofos arată o tendință de ieftinire în ultimii ani. În comparație cu anul 2022 – când prețul mediu era de 18,81 lei/kg – costurile s-au redus semnificativ. Minimul a fost atins în 2024, când prețul mediu de import a coborât la 10,56 lei/kg, o scădere de 44% față de 2022. Ieftinirea îngrășămintelor tip NP și NPS a făcut posibilă revenirea fermierilor la fertilizanți complecși de calitate. În primele trei trimestre ale anului 2025, deși prețul a înregistrat o ușoară creștere față de anul precedent – 11,94 lei/kg – el rămâne totuși cu circa 37% mai mic decât vârful din 2022. Prețurile relativ scăzute au declanșat relansarea importurilor.

Circa jumătate din volumul de amofos și sulfoamofos importat în Moldova în perioada ianuarie–septembrie 2025 a fost adus în doar două luni – august și septembrie – și corespunde pregătirilor intense pentru campania de semănat de toamnă, în special pentru culturile de grâu, orz și rapiță.

Importurile din lunile august–septembrie au fost realizate la un preț mediu de 12 lei/kg (TVA inclus), oscilând între 11,75 și 12,18 lei/kg, în funcție de furnizor și formulă. Chiar dacă valorile se mențin în zona accesibilă comparativ cu anii de vârf precum 2022, ele marchează totuși o creștere de 25% față de prețul mediu din aceeași perioadă a anului trecut (9,56 lei/kg).

Potrivit datelor Băncii Mondiale, prețurile globale la îngrășăminte au înregistrat o tendință ascendentă în 2025, impulsionată de factori geopolitici și comerciali. În special, introducerea din 1 iulie a taxelor suplimentare asupra importurilor de îngrășăminte din Federația Rusă a dus la creșterea costurilor pentru cumpărători, iar aceste taxe urmează să se majoreze treptat în următorii trei ani. La aceasta se adaugă tarifele vamale obișnuite, costurile ridicate ale energiei, dar și presiunile generate de reglementările de mediu din ce în ce mai stricte la nivel european.

În primele trei trimestre ale anului 2025, S.R.L. „Carvidon-Trade” s-a menținut în poziția de lider al pieței de import a îngrășămintelor de tip amofos și sulfoamofos în Republica Moldova, cu un volum de peste 9 mii tone. Compania continuă să-și mențină statutul de cel mai mare și mai constant importator din segmentul dat, cu o cotă de piață de 20% din totalul importurilor realizate în perioada 2025. Un salt față de anii precedenți l-a înregistrat compania „Bioprotect” SRL, care a importat peste 8 mii tone doar în intervalul ianuarie–septembrie 2025, de aproape patru ori mai mult decât în tot anul 2024. „Timac Agro East” S.R.L. ocupă locul trei, cu 5,3 mii tone importate. De remarcat este și apariția companiei „Fertistream-TRM” S.R.L., care nu figura în rândul importatorilor în anii anteriori și a debutat puternic în 2025 cu 5 mii tone, urcând direct pe locul patru – o performanță ce poate anunța o nouă dinamică în competiția pentru aprovizionarea cu fertilizanți NP/NPS în Republica Moldova.

În primele trei trimestre ale anului 2025, România este principala țară exportatoare de amofos și sulfoamofos către Republica Moldova, cu un volum total de 18,8 mii tone, reprezentând 39% din cantitatea totală expediată de la începutul războiului din Ucraina. Exporturile din România au fost realizate la un preț mediu de 11,22 lei/kg, comparabil cu alte surse. Pe locul al doilea s-a situat Rusia, cu 17,7 mii tone exportate, în ușoară scădere față de nivelul de 24,9 mii tone înregistrat în 2024. Cu toate acestea, în anii precedenți Rusia a fost cel mai important furnizor de îngrășăminte de tip amofos și sulfoamofos pentru Republica Moldova, oferind volume mari la prețuri medii de 9,92 lei/kg în 2024 și 9,83 lei/kg în 2023.

În 2025, Turcia a urcat pe locul al treilea, cu 3 mii tone exportate și un preț mediu de 10,72 lei/kg, poziționându-se astfel ca un furnizor competitiv pe piață, cu un preț mai mic chiar comparativ cu Rusia. Serbia a ocupat locul al patrulea, cu 1,95 mii tone exportate și un preț și mai redus – 9,58 lei/kg, fiind una dintre cele mai accesibile surse în 2025.

Deși România figurează ca principal exportator în 2025, analiza originii de producere a îngrășămintelor importate în Republica Moldova oferă un tablou diferit. Rusia rămâne principala origine a produselor pe bază de amofos și sulfoamofos, cu 18,1 mii tone provenite direct din această țară în perioada analizată, adică 43% din totalul importurilor. Ponderea dată este însă în scădere față de 2024, când se situa la 70%, ceea ce vorbește despre o diversificare parțială a surselor. A doua origine ca volum este Grecia, cu 6,6 mii tone, reprezentând 16% din total, deși Grecia nu apare ca țară de export, ceea ce indică faptul că produsele de origine grecească sunt livrate prin intermediul unor companii din alte țări, cel mai probabil România. Turcia se află pe locul al treilea, cu o pondere de 11,9%, consolidându-și poziția ca sursă directă de aprovizionare.

Prin urmare, chiar dacă România este țara prin care trece cel mai mare volum de îngrășăminte către Republica Moldova, produsele livrate nu au întotdeauna origine românească, iar în multe cazuri sunt reexporturi ale mărfurilor rusești, grecești sau turcești.