În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, exportul celor cinci culturi cerealiere și oleaginoase de bază ale Republicii Moldova – grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb – a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura căilor de transport evidențiază o tendință deja consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină exporturile și devine axa logistică principală a comerțului exterior cu cereale.
Din totalul volumelor exportate în sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ce reprezintă 46% din total. Din anul 2023, transportul naval a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești, detronând transportul rutier, care până atunci domina fluxurile comerciale. Consolidarea transportului maritim reflectă atât eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave, cât și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a porturilor din Giurgiulești și a conexiunilor maritime prin bazinul Mării Negre.
Transportul rutier rămâne însă un pilon important al exporturilor, cu 605 789 tone livrate în perioada analizată, ceea ce echivalează cu 35,5% din total. Camionul continuă să fie optim pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate în condiții de piață volatile.
Un element de noutate al sezonului 2025–2026 este revenirea transportului feroviar în structura exporturilor. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, pe cale feroviară au fost exportate 324 819 tone, ceea ce înseamnă 19% din total. Este o creștere pronunțată raportată la anul 2024, când ponderea căii ferate a coborât abrupt la 11%, iar în primul semestru al anului 2025 utilizarea feroviară în exporturile de cereale și oleaginoase a ajuns la doar 4%. În sezonul curent putem vorbi despre o revenire a transportului feroviar pe terenul exporturilor agricole, acesta concurând direct cu transportul rutier.
Evoluția lunară arată o dinamică interesantă. În lunile iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, situată în jurul a 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Însă începând cu luna octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a afectat competitivitatea segmentului. Majorările de costuri și dificultățile operaționale au determinat o scădere a ponderii feroviare până la 5% în unele perioade, volumul din octombrie coborând la doar 9 425 tone. În noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o ușoară stabilizare, cu 24 735 tone, 27 462 tone și respectiv 13 527 tone, dar fără a reveni la nivelurile din începutul sezonului.
Un semnal pozitiv pentru piață a venit la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a primit din partea operatorului feroviar informația privind diminuarea tarifelor în medie cu 4–5%. Ajustare creează premisele pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exportul cerealelor și oleaginoaselor.
Privind structura mijloacelor de transport utilizate la export grupată pe culturi, se observă o specializare în funcție de natura mărfii, valoarea acesteia și destinația comercială. În cazul transportului maritim, dominante sunt grâul și floarea-soarelui. Grâul a însumat 292 542 tone expediate prin transport naval, iar floarea-soarelui 232 903 tone, culturile respective fiind coloana vertebrală a exportului pe apă. Transportul maritim este preferat pentru loturile mari, pentru contractele forward și pentru livrările către piețe mai îndepărtate.
Transportul rutier are o structură mai echilibrată pe culturi, însă ponderea cea mai mare se regăsește la floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone exportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone. Culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă pot susține costurile mai ridicate ale transportului rutier. Transportul rutier rămâne optim pentru livrările rapide și pentru fluxurile către România și Bulgaria, unde proximitatea geografică permite o rotație rapidă a camioanelor.
În ceea ce privește transportul feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone transportate pe cale ferată în perioada analizată. Urmează orzul cu 34 775 tone și porumbul cu 29 552 tone, iar rapița are un volum mai redus, de 26 337 tone. Floarea-soarelui nu apare în structura feroviară în acest sezon. Calea ferată este utilizată preponderent pentru grâu și pentru cerealele clasice cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.
În ansamblu, sezonul 2025–2026 transportul maritim rămâne dominant și strategic, transportul rutier își păstrează rolul flexibil și operațional, iar transportul feroviar revine în competiție, semn că piața începe să reacționeze mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor.
Lasă un răspuns