La începutul lunii octombrie, o modificare în legislația fitosanitară a Turciei a blocat parțial fluxul comercial de cereale și oleaginoase moldovenești prin portul Constanța. Traderii români, care de obicei preluau loturi de grâu, porumb, floarea-soarelui sau rapiță de origine moldovenească pentru reexport către Turcia, au încetat să mai accepte volumele. Motivația ține de noile reguli privind trasabilitatea mărfii.
Importul de produse agricole în Turcia este reglementat de Bitki Karantinası Yönetmeliği (Regulamentul de Carantină Fitosanitară), emis în temeiul Legii nr. 5996 privind siguranța plantelor, alimentelor și hranei. În 2024–2025, autoritățile turce au introdus cerințe suplimentare pentru cazurile de reexport, adică atunci când țara de origine a mărfii diferă de țara de încărcare. Noile prevederi au fost publicate în Resmî Gazete și au intrat în vigoare în octombrie 2025.
Anterior, Turcia solicita doar un certificat fitosanitar, emis fie de țara exportatoare, fie de cea de origine. În prezent, sunt obligatorii două documente: certificatul original din țara de origine și certificatul fitosanitar de reexport emis de autoritățile țării de încărcare. În practică, acest al doilea document a devenit o barieră pentru comerțul moldovenesc.
Autoritățile române nu pot elibera un certificat de reexport pentru mărfuri care nu intră în regim vamal de import. Astfel, grâul, porumbul sau semințele oleaginoase provenite din Republica Moldova și transportate direct în portul Constanța nu pot fi reexportate către Turcia. Fără documentul suplimentar, navele sunt respinse de autoritățile turce. O situație similară apare și în cazul tranzitului prin porturile ucrainene Reni sau Odesa.
Constanța, care era o poartă majoră pentru exportul cerealelor moldovenești spre Turcia și Orientul Mijlociu, a devenit temporar inaccesibilă. În consecință, traderii români evită momentan achizițiile de origine moldovenească.
Totuși, o parte dintre traderii moldoveni continuă să trimită mărfuri către Constanța, dar cu alte destinații – spre Uniunea Europeană sau pentru tranzit regional în zona Mării Negre. Volumele actuale mențin activitatea logistică pe coridorul Giurgiulești–Constanța, însă nu pot compensa pierderea pieței turce. Pe fondul acestei schimbări, procesatorii locali – mori, fabrici de ulei și unități de nutrețuri combinate – beneficiază de o disponibilitate mai mare a materiei prime pe piața internă.
În nordul Republicii Moldova, floarea-soarelui se achiziționează cu aproximativ 9,30 lei/kg, iar în portul Giurgiulești prețul ajunge la 9,90 lei/kg. Grâul se menține între 3,00 și 3,50 lei/kg, în funcție de calitate. În portul Constanța, floarea-soarelui se vinde la 590–595 USD/tonă, semn că piața absoarbe treptat incertitudinea generată de noile reguli turcești.
După lovitura venită dinspre Ankara, agricultorii se confruntă cu o nouă problemă – ploile continue. În ultima săptămână, cantitatea de precipitații a depășit 100 mm, adică 18% din norma anuală. Solurile sunt saturate, iar recoltarea este blocată în multe regiuni, în special la floarea-soarelui. Umiditatea ridicată afectează calitatea și crește costurile de uscare.
În nordul țării, peste jumătate din suprafețele cultivate nu au fost încă recoltate, iar în centru 20% din terenuri rămân în așteptare. Doar sudul a finalizat campania, dar recolta este slabă. Ploile vor continua cel puțin până la mijlocul lunii octombrie, ceea ce înseamnă pierderi suplimentare și scăderea calității.
Dacă recoltarea nu depășește pragul de 80% până la sfârșitul lunii octombrie, prețul local ar putea crește temporar până la 10,5–10,6 lei/kg. Dacă vremea se îmbunătățește, piața s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 9,90–10 lei/kg. Loturile cu umiditate controlată pot fi valorificate mai bine, în timp ce cele umede ar trebui depozitate și uscate pentru a recupera diferența de preț în noiembrie.
Agricultura moldovenească se află astfel între două presiuni majore: bariera birocratică creată de noul regulament turcesc și bariera naturală impusă de ploi. Ambele lovituri afectează veniturile fermierilor și destabilizează lanțul comercial regional.
Lasă un răspuns