Traficul navelor vrachiere prin Canalul Suez continuă să transmită un semnal de redresare graduală în prima jumătate a anului 2026, însă revenirea rămâne incompletă în raport cu nivelurile istorice din perioada 2020–2023. În luna iunie au fost înregistrate 421 de tranzitări, în creștere cu 10% față de luna mai și cu 44% comparativ cu iunie 2025, ceea ce confirmă că tot mai mulți armatori reintroduc ruta Suez în planurile lor operaționale.
În perioada ianuarie–iunie 2026 au fost contabilizate 2.160 de tranzitări, cu 17% peste aceeași perioadă din 2025, însă încă sub nivelul de 2.616 tranzitări din 2024 și departe de recordul de 4.035 înregistrat în prima jumătate a anului 2023.
Datele sugerează că piața transportului maritim începe să recâștige încrederea în securitatea coridorului din Marea Roșie, chiar dacă riscurile geopolitice nu au dispărut. După declanșarea conflictului din Gaza și atacurile asupra navelor comerciale din zona Bab el-Mandeb, o parte semnificativă a flotei mondiale a fost redirecționată prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce a prelungit durata voiajelor, a majorat consumul de combustibil și a redus eficiența utilizării navelor. Acest fenomen a susținut niveluri ridicate ale navlurilor și a influențat costurile logistice pe întreg lanțul comercial.
Chiar dacă traficul prin Suez se află pe o tendință ascendentă, ponderea acestei rute în comerțul mondial cu mărfuri vrac rămâne mult redusă. Dacă în 2023 aproximativ 353 de milioane de tone, reprezentând 6,5% din comerțul mondial cu mărfuri vrac, au tranzitat Canalul Suez, în 2024 volumul s-a diminuat la 161 de milioane de tone, iar în 2025 la doar 159 de milioane de tone, respectiv aproximativ 2,8% din comerțul mondial. În paralel, ruta prin Capul Bunei Speranțe și-a majorat constant importanța, ajungând să deservească aproape o cincime din comerțul mondial cu mărfuri vrac.
Din perspectiva pieței cerealelor și a mărfurilor agricole din bazinul Mării Negre, această evoluție reprezintă un indicator pozitiv. Creșterea numărului de nave care revin pe ruta Suez poate conduce, în timp, la reducerea distanțelor comerciale efective, la îmbunătățirea disponibilității tonajului și la temperarea tarifelor de transport maritim către Orientul Mijlociu, Asia și Africa de Est. Pentru exportatorii din Republica Moldova, România, Bulgaria și Ucraina, o asemenea evoluție poate îmbunătăți competitivitatea mărfurilor pe piețele externe și poate reduce presiunea logistică asupra lanțului de aprovizionare.
Totuși, cifrele arată că piața nu a revenit încă la normalitate. Nivelul actual al tranzitărilor rămâne cu aproape jumătate sub recordurile din 2022–2023, ceea ce indică faptul că armatorii și companiile comerciale continuă să evalueze cu prudență riscurile geopolitice și să păstreze rute alternative pentru o parte importantă a flotei mondiale. Tendința actuală poate fi caracterizată drept o normalizare graduală, nu o revenire completă. Evoluția din următoarele luni va depinde în mare măsură de stabilitatea situației de securitate din Marea Roșie și de încrederea operatorilor maritimi în utilizarea în siguranță a Canalului Suez.
Sursa: Iurie Rija
Lasă un răspuns