Sectorul pomicol din Republica Moldova riscă să intre în colaps, după ce livezile din majoritatea regiunilor au fost lovite de două valuri de înghețuri severe, urmate de grindină. Asociația Moldova Fruct solicită Guvernului și Ministerului Agriculturii declararea stării de calamitate națională de primăvară și adoptarea unor măsuri urgente de sprijin.
Adresarea oficială a fost transmisă pe 23 mai către prim-ministrul Dorin Recean și ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, în contextul fenomenelor extreme din lunile aprilie și mai, care au compromis grav culturile pomicole din toată țara.
Înghețurile înregistrate în perioadele 7–11 aprilie și 28–29 aprilie, urmate de ploile cu grindină din 19–20 mai, au afectat culturile într-o etapă critică de dezvoltare – înflorire și formare a fructelor. Estimările preliminare arată că pierderile de recoltă depășesc 70% în majoritatea zonelor afectate, ajungând în unele cazuri la 90–100%.
Cele mai afectate specii sunt caisul (pierderi de 97,25%), cireșul (88,65%), prunul (79,24%), piersicul (79,10%), vișinul (69,65%) și mărul (51,80%), în cazul acestuia din urmă daunele fiind accentuate de grindină.
Conform datelor Moldova Fruct, pierderile financiare directe sunt uriașe: peste 333 milioane de lei la prun, peste 122 milioane la piersic și aproape 78 milioane la vișin. În total, pentru menținerea livezilor și asigurarea recoltei din 2026, fermierii vor avea nevoie de peste 835 milioane de lei – sume imposibil de acoperit din venituri curente, în lipsa unei intervenții guvernamentale.
Printre solicitările adresate autorităților se numără: declararea stării de calamitate, evaluarea imediată a pagubelor, eliberarea certificatelor de forță majoră, compensarea accizelor, plata restanțelor la subvenții și alocarea fondurilor europene disponibile pentru agricultură.
Exemplele recente din țări precum Lituania, România sau Bulgaria arată că sprijinul rapid din partea statului în astfel de situații este esențial pentru salvarea sectorului agricol și păstrarea locurilor de muncă în mediul rural.
Lasă un răspuns