La 15 aprilie 2026, piața petrolului traversează o fază de corecție tehnică, marcată de o divergență tot mai clară între percepțiile din piețele financiare și realitatea din teren. În timp ce cotațiile internaționale ale țițeiului scad, infrastructura globală de aprovizionare rămâne sub presiune, iar echilibrul dintre ofertă și cerere continuă să fie fragil.
Brentul a coborât spre 94 dolari pe baril, iar WTI se menține în jurul nivelului de 90 dolari, după o corecție cumulată de până la 8% în sesiunile anterioare. Principalul factor care a declanșat această mișcare este anticiparea unor posibile negocieri între Statele Unite și Iran, scenariu care ar putea readuce pe piață volume suplimentare de țiței iranian. Cu alte cuvinte, piața „prețuiește” din timp o eventuală relaxare a constrângerilor de ofertă.
În contrast, piața fizică a petrolului rămâne puternic perturbată. Strâmtoarea Hormuz continuă să funcționeze doar parțial, iar traficul maritim este mult sub nivelul obișnuit de aproximativ 130 de nave pe zi din perioada pre-conflict. În prezent, doar câteva vase tranzitează zilnic această rută strategică. Aproximativ jumătate din capacitatea de producție a regiunii Golfului Persic rămâne afectată, iar reluarea fluxurilor este descrisă de analiști ca fiind lentă și complicată. Incidentele recente cu petroliere blocate sau oprite confirmă persistența riscurilor operaționale și de securitate.
Pe lângă factorul geopolitic, piața este influențată și de dezechilibrele din stocuri. În Statele Unite se conturează o a treia săptămână consecutivă de creștere a rezervelor de țiței, în timp ce la nivel global rafinăriile își reduc activitatea. Agenția Internațională pentru Energie estimează o scădere semnificativă a procesării, de aproximativ 6 milioane de barili pe zi în luna aprilie, în special în Orientul Mijlociu și Asia. În același timp, discuțiile privind eliminarea derogărilor pentru petrolul iranian și rusesc introduc un element suplimentar de incertitudine pe termen mediu.
Această tensiune dintre semnalele „bearish” ale pieței financiare și constrângerile „bullish” din piața fizică explică volatilitatea ridicată din aceste zile. Țițeiul reacționează la așteptări diplomatice, însă fluxurile reale de marfă rămân limitate.
Pe segmentul produselor petroliere, tendințele sunt neuniforme. În Asia, prețul benzinei a intrat pe un trend descendent, alimentat de pariurile privind detensionarea geopolitică. Totuși, cererea de constituire a stocurilor rămâne activă. Vietnamul, de exemplu, și-a majorat importurile de benzină cu aproximativ 60% în luna martie, într-o încercare clară de consolidare a rezervelor.
Nafta a coborât sub pragul de 300 dolari pe tonă în marjele de procesare, pentru prima dată în ultima săptămână, în condițiile în care Asia compensează deficitul regional prin importuri mai mari din bazinul Atlanticului, inclusiv din Statele Unite, unde livrările sunt estimate la aproximativ 225.000 de barili pe zi.
În schimb, kerosenul pentru aviație rămâne un segment tensionat, cu o structură de piață întărită și spread-uri temporale extinse până la aproximativ 28,8 dolari pe baril. În Singapore, diferențialul cash a urcat la 32,37 dolari pe baril, semnalând presiuni persistente pe ofertă pentru luna mai.
Motorina cu conținut redus de sulf a înregistrat o reducere a backwardation-ului la circa 14,5 dolari pe baril, pe fondul unei creșteri neașteptate a disponibilității de cargo-uri din Asia de Nord, în special din Coreea de Sud. În paralel, importurile de produse petroliere ale Vietnamului au crescut cu 12,7% în luna martie.
Pe piața păcurii, marjele pentru low sulfur fuel oil au coborât la 11,99 dolari pe baril, minimul ultimelor șase săptămâni. În același timp, păcura cu sulf ridicat a înregistrat o ușoară revenire a tranzitului prin Hormuz, până la aproximativ 18 nave, după intervenții de deminare, însă stocurile din Fujairah rămân la minime istorice.
Impact asupra Republicii Moldova
Corelat cu aceste evoluții internaționale, piața din Republica Moldova resimte doar parțial și cu întârziere efectele corecțiilor de pe piețele globale. Transmiterea șocurilor este temperată de costurile logistice, de structura importurilor și de riscurile geopolitice persistente.
Indicele dolarului american se situează în jurul valorii de 98,18 puncte, cu o ușoară tendință de slăbire față de maximele anuale, ceea ce oferă o anumită relaxare marginală asupra costurilor de import energetic.
Pe piața internă, la 15 aprilie 2026, prețurile minime la carburanți indică aproximativ 29,10 lei pe litru pentru benzină și 32,42 lei pe litru pentru motorină, atât în Chișinău, cât și în alte centre urbane importante.
În paralel, leul moldovenesc s-a apreciat ușor față de dolar, de la aproximativ 17,45 lei/USD către 17,06 lei/USD, ceea ce atenuează parțial presiunile asupra prețurilor de import, fără a produce însă o ajustare vizibilă la pompă.
În ansamblu, piața petrolului rămâne prinsă între două forțe opuse: corecția determinată de așteptările diplomatice și realitatea unei oferte fizice încă perturbate. Pentru moment, scăderea cotațiilor internaționale nu este suficientă pentru a schimba semnificativ prețurile finale la consumator, iar volatilitatea rămâne principalul element definitoriu al pieței energetice globale.
Sursa: Iurie Rija
Lasă un răspuns