Republica Moldova traversează un moment economic delicat, în ciuda sprijinului financiar european de aproximativ 1.9 miliarde de euro. Deși aceste fonduri reprezintă o oportunitate importantă de modernizare, economia rămâne fragilă, iar efectele asupra dezvoltării nu sunt încă vizibile la scara așteptărilor, susțin experții.
În acest context, specialiștii atrag atenția că Republica Moldova are nevoie de o redefinire a priorităților economice. Investițiile ar trebui direcționate către sectoare cu potențial de creștere, precum agricultura inovativă, IT-ul și inteligența artificială. Totodată, dezvoltarea fondurilor de pensii private și a pieței financiare este văzută ca o soluție pentru diversificarea surselor de finanțare pentru mediul de afaceri, reducând dependența de bănci și granturi.
O analiză realizată de experta în economie asociată comunității WatchDog, Mihaela Sirițanu, arată că, deși procesul de integrare europeană aduce oportunități semnificative, impactul real depinde de reforme structurale profunde.
Republica Moldova se află într-un proces de transformare, însă indicatorii economici rămân moderați. Creșterea economică este estimată la aproximativ 2.3% în anul curent, ceea ce indică mai degrabă o stabilizare fragilă decât o redresare solidă. Inflația se menține în intervalul 5–7%, iar nivelul investițiilor rămâne insuficient pentru a susține o convergență rapidă cu economiile Uniunii Europene. În același timp, economia continuă să fie susținută în principal de consum și finanțare externă, în timp ce exporturile rămân relativ slabe.
Structura economică este dominată de servicii și consum, care reprezintă aproximativ 60% din PIB. Mihaela Sirițanu a explicat, în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova, că această structură limitează potențialul de creștere, întrucât multe dintre aceste activități, precum HoReCa sau micile servicii locale, nu sunt exportabile și generează marje reduse de profit. În acest context, ea a subliniat că integrarea europeană presupune mai mult decât aliniere legislativă, implicând o transformare reală a economiei.
„A venit o sumă semnificativă, deja în jurul de 40 % din sumă este deja disbursată. Vreo 600 de milioane au venit în 2025 și acum recent în martie a mai venit o tranșă. Deci sunt deja o grămadă de bani în Republica Moldova și eu în calitate de cetățean sunt sigură că cu toții vrem să vedem pe ce se cheltuie acești bani, mai ales că au venit însoțiți de un plan de dezvoltare foarte ambițios Adică acolo vorbim de o mobilizare mai largă de 4 miliarde de euro. Cu ajutorul acestor bani vorbim de dublarea salariului, vorbim de peste 5.000 de firme noi create. Sunt niște indicatori foarte ambițioși pentru Republica Moldova, dar din păcate deocamdată raportarea care ține de acești bani este foarte minimală”, afirmă Mihaela Sirițanu.
Pe lângă dezechilibrele structurale, experții semnalează și problema exportului de capital uman. Economistul Marin Gospodarenco avertizează că migrația forței de muncă generează un deficit de angajați pe piața internă și obligă economia să compenseze prin import de forță de muncă din alte regiuni. În același timp, lipsa investițiilor în cercetare și inovare afectează competitivitatea pe termen lung.
El subliniază necesitatea concentrării pe sectoare strategice și pe tehnologii emergente: „Sectorul IT este clar. Sectoarele inovative care sunt în economie. În agricultură tot se poate investi foarte mult. Agricultură poate fi și inovativă. Nu trebuie 100 de sectoare. Trebuie trei sectoare, dar să fie prioritizate și investițiile se fie canalizate acolo. Dacă nu mergem cu inteligența artificială acum la pas, noi o să pierdem. Inteligența artificială acum pentru noi este o șansă. Din școală învățăm copiii să folosească inteligența artificială. Inteligența artificială nu înseamnă numai Chatul GPT. Înseamnă mult mai larg, asta e o parte componentă mică a inteligenței artificiale”.
În același timp, contextul extern rămâne un factor de presiune. Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova, pe fondul riscurilor globale. Potrivit celui mai recent raport, creșterea este estimată la 1.9% în 2026, cu 0.8 puncte procentuale mai puțin decât în prognoza anterioară.
Evoluția economică din ultimii ani confirmă volatilitatea ridicată a economiei naționale. În 2020, PIB-ul a scăzut cu 8.3 la sută, pe fondul pandemiei de COVID-19. În 2021 a urmat o revenire puternică de 13.9%, susținută de relansarea consumului. În 2022, economia a scăzut din nou cu 5.9 la sută, afectată de criza energetică, războiul din Ucraina și seceta severă din agricultură. Ulterior, revenirea a fost modestă, iar în 2025 creșterea a ajuns la 2.4%, PIB-ul fiind de 353 de miliarde de lei, susținut în special de IT, agricultură, construcții și investiții, în timp ce transportul, comerțul și sectorul imobiliar au frânat dinamica generală a economiei.
Sursa:M1.md
Lasă un răspuns