Iurie Rija: Etanolul din Moldova rezistă presiunii pieței în 2025–2026

Iurie Rija: Etanolul din Moldova rezistă presiunii pieței în 2025–2026

Exportul de porumb din Republica Moldova nu se limitează la livrarea boabelor ca materie primă. O parte important a recoltei parcurge un traseu mai lung până la piețele internaționale — sub formă de etanol, produs la fabricile de procesare din țară.

În perioada iulie 2025 – martie 2026, Republica Moldova a exportat 26 874 mii de litri de etanol — un volum ușor inferior față de cei 28 479 mii litri livrati în aceeași perioadă a sezonului precedent 2024–2025. Tendința descendentă este și mai vizibilă în perspectivă istorică: față de sezonul 2021–2022, când exporturile de etanol atingeau 37 061 mii litri, livrările actuale sunt cu 27,5% mai mici. Declinul urmează îndeaproape traiectoria producției interne de porumb — materia primă esențială pentru industria etanolului — și reflectă aceeași vulnerabilitate climatică descrisă în cazul exporturilor de boabe.

Sezonul 2022–2023 a marcat vârful prețurilor, cu o medie de 19,1 lei/litru, după care cotațiile au coborât brusc la 12,5 lei/litru în 2023–2024, în contextul supraofertei europene de bioetanol. Redresarea a fost treptată: 14,0 lei/litru în sezonul trecut și 14,8 lei/litru în sezonul curent.

Exporturile de etanol au generat în perioada iulie 2025 – martie 2026 încasări de 398,6 milioane lei — practic identice cu cele din sezonul precedent (397,7 milioane lei).

Clasamentul exportatorilor de etanol din Republica Moldova este dominat de două companii, care împreună acoperă peste 85–90% din totalul livrărilor externe. IM „ZERNOFF” SRL este, fără echivoc, liderul absolut al industriei de etanol din Moldova. În 2025, compania a exportat 26 543 mii litri, menținându-se practic la același nivel ca în 2024 (26 084 mii litri) și a dat dovadă de o stabilitate operațională remarcabilă în condițiile în care materia primă — porumbul — a fost deficitară. În primele trei luni ale anului 2026 (ianuarie–martie), ZERNOFF a livrat deja 4 568 mii litri.

„GARMA-GRUP” SRL ocupă constant poziția a doua, cu 7 533 mii litri exportați în 2025 — în scădere față de 9 533 mii litri în 2024 și sub nivelurile din 2022–2023. Tendința descendentă merită atenție: după ce compania părea să se stabilizeze în intervalul 9 000–10 500 mii litri pe an, scăderea din 2025 indică dificultăți în aprovizionarea cu porumb. În ianuarie–martie 2026, GARMA-GRUP a exportat 1 327 mii litri.

Celelalte companii active pe segment au o prezență marginală. IM „COLUSVIN” SRL, intrată pe piață abia din 2024, a exportat 3 650 mii litri în 2025 și 119 mii litri în primele luni din 2026. „DISTILERIA BULBOACA” SRL, odată un exportator important (2 183 mii litri în 2021), a înregistrat o prăbușire a livrărilor, coborând la doar 606 mii litri în 2025 — un declin de peste 70% în patru ani.

Exportatorii de etanol din R. Moldova, mii litri

Geografia exporturilor de etanol din Republica Moldova se reconfigurează în ultimii ani, cu o deplasare treptată dinspre Europa Centrală spre Europa de Sud-Est și Orientul Mijlociu. Serbia rămâne destinația dominantă, cu 13 054 mii litri în 2025, consolidând un parteneriat comercial în creștere continuă încă din 2021. Slovacia a apărut în 2025 cu 7 381 mii litri. Grecia se menține ca destinație constantă, cu 6 156 mii litri, în timp ce Irakul și Italia câștigă teren, fiecare depășind 2 200 mii litri în 2025.

Pe de altă parte, Polonia — cândva a doua piață de desfacere cu aproape 12 000 mii litri în 2022 — a scăzut la doar 1 028 mii litri în 2025, iar Bulgaria și Spania urmează același trend descendent, semn că pe piețele vest-europene concurența s-a intensificat, împingând exportatorii moldoveni să caute oportunități în piețe mai receptive din sud-estul continentului și din Orientul Mijlociu.

Țările de destinație pentru etanolul exportat din R. Moldova, mii litri

Datele de export oferă, indirect, posibilitatea de a reconstitui tabloul complet al valorificării recoltei de porumb din Republica Moldova. Estimările pentru perioada iulie 2025 – martie 2026 indică faptul că, din totalul de aproximativ 370 000 de tone de porumb valorificate până la începutul lunii aprilie 2026: 207 493 de tone — adică 56% din total — au fost exportate ca materie primă, sub formă de boabe. Aceasta rămâne cea mai mare component.

Circa 72 560 de tone au fost procesate pentru producerea etanolului, generând totodată DDGS (borhotul de porumb) — un produs secundar valoros, utilizat ca furaj proteic și exportat alături de etanol. Circa 90 000 de tone au fost destinate direct producției de furaje pentru hrana animalelor. Împreună, cele două filiere de procesare — etanol+DDGS și furaje — acoperă 44% din volumul total valorificat, un nivel care plasează porumbul într-o poziție mai favorabilă decât alte culturi.

Spre comparație, în cazul florii-soarelui — o altă cultură-cheie de export a Moldovei — gradul de valorificare în produse cu valoare adăugată este la moment mult mai redus. Privind evoluția celor trei componente de valorificare a porumbului pe ultimii cinci sezoane, se conturează un contrast important. Exportul de materie primă este extrem de volatil, oscilând de la 1,18 milioane tone în 2021–2022 până la doar 106 344 tone în 2024–2025 — o variație determinată în primul rând de producție.

În schimb, componenta de procesare industrială (etanol + DDGS + furaje) s-a menținut relativ stabilă, în intervalul 163–212 mii tone pe sezon, indiferent de fluctuațiile producției agricole. Reziliența sectorului de procesare este, în sine, un mesaj important pentru politicile agricole: investițiile în capacități de procesare locală constituie un amortizor natural față de volatilitatea recoltelor și a prețurilor la materii prime, asigurând o valoare adăugată constantă chiar și în anii cu producții modeste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *