Transport naval în scădere

În prima jumătate a anului 2025, exporturile moldovenești pe cale navală au scăzut cu 38%, ajungând la 576,5 mii tone transportate de 216 nave. În aceeași perioadă a anului trecut, fuseseră exportate 925,4 mii tone cu 472 de nave.

Declinul este cauzat de scăderea producției agricole și de reducerea drastică a exporturilor de produse procesate. Exporturile de cereale au scăzut cu 30%, în special grâul (-48%) și porumbul (-47%). Singura creștere notabilă a fost la floarea-soarelui, cu +90%.

Produsele din prelucrarea cerealelor au înregistrat un colaps de 87%, iar exporturile de motorină și animale vii s-au redus cu 35%. În schimb, fierul uzat a crescut spectaculos, cu 157%.

În contrast cu scăderea accentuată a exporturilor, importurile Republicii Moldova pe cale navală s-au diminuat într-un ritm mai lent în prima jumătate a anului 2025. Volumul total a fost de 504,3 mii tone, cu 9% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024, fiind utilizate 268 de nave față de 288 anterior.

Cele mai mari cantități importate au fost, ca și în anii trecuți, materialele de construcții (griblură, nisip, pietriș, perlit), însumând 165 mii tone (-18%). Importurile de combustibili au înregistrat cele mai mari scăderi procentuale: motorina și benzina au scăzut cu câte 26%. Fertilizanții au rămas la un nivel ridicat, cu o ușoară reducere de doar 5%.

În schimb, importurile de minereuri, cărbune și metale au crescut cu 39%, ajungând la 102,2 mii tone și ocupând o pondere de 20% din total. Au apărut și produse noi în structură – ulei de floarea-soarelui și echipamente pentru infrastructura feroviară – sugerând o diversificare treptată. Per ansamblu, importurile navale rămân stabile, reflectând o cerere constantă pentru resurse esențiale ale economiei.

În semestrul I 2025, exporturile prin portul Giurgiulești au coborât cu 28 %, la 442,4 mii tone, în timp ce Ungheni a înregistrat un declin de 57 %, până la 134,1 mii tone.

• Giurgiulești rămâne nodul principal pentru cereale (375,5 mii tone, ‑11 %), dar porumbul a pierdut 55 % din volum; în schimb, floarea‑soarelui s‑a dublat (+125 %). Produsele procesate s‑au prăbușit (‑87 % la ulei, șrot și peleți sistate), iar exporturile de produse petroliere au scăzut cu 35 %. Singurul plus major: fierul uzat, +157 %.
• Ungheni—axat aproape exclusiv pe mărfuri agricole brute— a resimțit cel mai puternic șocul recoltei mici: cerealele au scăzut cu 57 %, grâul cu 72 % și orzul cu 89 %. Porumbul a crescut relativ (+67 %) de la o bază redusă. Portul rămâne singura poartă pentru exportul de animale vii, dar și aici volumul a cedat 35 %.

Per ansamblu, Giurgiulești își păstrează statutul de «hub» pentru cereale, deși își restrânge diversificarea, în timp ce Ungheni rămâne canal strategic pentru exporturi agricole și zootehnice, dar cu un trafic mult diminuat.

În prima jumătate a anului 2025, importurile de mărfuri prin porturile Giurgiulești și Ungheni au avut evoluții contrastante. Giurgiulești a înregistrat un declin de 17%, cu un volum de 355,1 mii tone, în timp ce Ungheni a crescut cu 17%, atingând 149,2 mii tone.

La Giurgiulești, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la motorină și benzină (‑26% fiecare), materiale de construcții (‑27%) și fertilizanți (‑24%). Totuși, au fost semnalate unele creșteri: importurile de minereuri, cărbune și metale au urcat cu 28%, iar în premieră au fost procesate cantități modeste de ulei de floarea-soarelui și echipamente feroviare (7,3 mii tone).

Ungheniul, în schimb, și-a consolidat poziția de centru pentru produse agroindustriale. Importurile de minereuri și metale au crescut cu 110%, iar cele de fertilizanți — esențiali pentru agricultură — au avansat cu 89%. Importurile de sare, sodă și zahăr au înregistrat o creștere ușoară (+12%), confirmând o cerere constantă pentru produse esențiale.

În prima jumătate a anului 2025, volumul total de mărfuri transbordate prin porturile Giurgiulești și Ungheni a scăzut cu 27%, ajungând la 1,08 milioane tone față de 1,48 milioane în perioada similară din 2024. Reducerea se explică în principal prin scăderea exporturilor agricole și a produselor procesate, dar și prin ajustarea importurilor.

Portul Giurgiulești a înregistrat o contracție de 24%, iar Ungheni a fost și mai afectat, cu un recul de 35%. În acest context, devine esențială modernizarea infrastructurii portuare — în special a rutei Leova–Giurgiulești — pentru a echilibra fluxurile logistice, a reduce presiunea pe Giurgiulești și a atrage noi volume comerciale.

Investițiile în capacități de acostare, digitalizarea procedurilor vamale și adâncirea navigabilă a Prutului ar putea transforma Republica Moldova într-un nod logistic regional, cu acces consolidat la Marea Neagră și piețele internaționale.