Piața îngrășămintelor din România reflectă în prezent tendințele europene, marcate de o combinație dificilă: cerere redusă și prețuri încă ridicate. După volatilitatea extremă din ultimii ani, datele pentru 2025 și începutul lui 2026 indică o perioadă de recalibrare a pieței, atât din punct de vedere valoric, cât și logistic.
În 2025, importurile totale de îngrășăminte prin Portul Constanța au ajuns la aproximativ 772,5 milioane de euro. Evoluția istorică arată însă amplitudinea șocurilor recente: un vârf în 2022, când valoarea a depășit 1,24 miliarde de euro, urmat de o corecție puternică în 2023 (569 milioane euro) și o stabilizare în 2024 (510 milioane euro). Revenirea din 2025 sugerează o relansare parțială, însă fără a atinge nivelurile excepționale din perioada de criză.
Structura pieței rămâne dominată de îngrășămintele azotate, care au totalizat în 2025 peste 514,7 milioane de euro, dublu față de segmentul fosforic (257,7 milioane euro). Această pondere confirmă orientarea fermierilor către inputuri cu efect rapid, esențiale pentru maximizarea randamentelor într-un context agricol incert.
Din punct de vedere cantitativ, anul 2025 a adus un maxim al ultimilor ani, cu peste 2,22 milioane de tone de îngrășăminte tranzitate prin Portul Constanța. Nivelul depășește clar recordul anterior din 2022 (1,91 milioane tone) și marchează o revenire solidă după scăderea din 2023. Creșterea a fost susținută în principal de segmentul azotat, care a urcat spectaculos de la circa 451 mii tone în 2020 la peste 1,63 milioane tone în 2025.
În paralel, îngrășămintele fosfatice și complexe (NP/NPK) au avut o evoluție mai volatilă. După un vârf în 2022 (786 mii tone), volumele au scăzut semnificativ în 2023, pentru ca în 2025 să revină moderat la aproximativ 595 mii tone. Această dinamică reflectă ajustările fermierilor în funcție de costuri și de strategiile de fertilizare.
Debutul anului 2026 indică însă o schimbare bruscă de ritm. În perioada ianuarie – mijlocul lunii martie au fost importate doar 123 mii tone de îngrășăminte, în valoare de circa 50 milioane euro, dintre care majoritatea — 90 mii tone — sunt produse azotate. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când volumele au atins 678 mii tone, scăderea este drastică și semnalează o contracție puternică a activității comerciale.
Această diminuare este explicată în mare parte de efectul de anticipare din finalul anului trecut. Luna decembrie 2025 a înregistrat un volum excepțional de peste 700 mii tone, intrate prin Portul Constanța. Din acestea, aproximativ 540 mii tone au fost îngrășăminte azotate, iar 170 mii tone fosfatice. Totuși, o parte semnificativă — circa 35% — nu a rămas pe piața internă, fiind redirecționată către Ucraina, Moldova și Ungaria.
Astfel, Constanța își consolidează rolul de hub regional strategic pentru redistribuirea îngrășămintelor în bazinul Mării Negre. Fluxurile din decembrie 2025 nu reflectă doar cererea internă a României, ci și dinamica regională, influențată de nevoile agricole și de contextul geopolitic.
În ansamblu, piața îngrășămintelor din România intră într-o fază de ajustare după un vârf logistic și comercial atipic. Cererea comprimată din începutul lui 2026, pe fondul prețurilor ridicate și al repoziționării fluxurilor comerciale, sugerează un an marcat de prudență și recalibrare pentru toți actorii din sectorul agricol.
Sursa: Iurie Rija
Lasă un răspuns