Sezonul de export al rapiței 2025–2026 s-a dovedit a fi, similar cu cel al altei oleaginoase strategice — floarea-soarelui — cel mai bun sezon istoric înregistrat vreodată pentru Republica Moldova. Rapița, în mod special, a înregistrat o ascensiune pronunțată, atingând volume și valori care depășesc orice precedent statistic cunoscut.
Cu un total de 286 623 tone exportate în perioada iulie–noiembrie 2025, rapița devine o cultură importantă pentru balanța comercială a țării. Creșterea volumelor față de sezonul trecut este evidentă: exporturile sunt de 3,25 ori mai mari decât în anul 2024, când au fost livrate doar 88 175 tone. În același timp, performanța curentă depășește cu 11,7% precedentul record stabilit în 2023, de 256 551 tone. Astfel, se conturează că lanțul de producție și export al rapiței din Republica Moldova a ajuns la un nivel de maturitate.
Impactul evoluției se reflectă imediat în poziția Moldovei pe piața europeană. În sezonul actual, țara a devenit al doilea cel mai mare exportator de rapiță către Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Ucraina, dar situându-se înaintea unor actori globali tradiționali precum Australia, Serbia și Canada. Ponderea Moldovei în importurile totale ale UE a ajuns la 15%, comparativ cu 3,2% în sezonul anterior.
Un element la fel de important este prețul. Prețul mediu de export în perioada iulie–noiembrie 2025 a fost de 9,03 lei/kg, aproape identic cu cel din 2024 (8,90 lei/kg), dar cu 20,6% mai mare față de prețul ultimului sezon record din 2023, când era de 7,49 lei/kg.
Perioada iulie- noiembrie 2025 a generat încasări totale de 2,589 miliarde lei din exporturile de rapiță, ce reprezintă de 3,29 ori mai mult decât valoarea înregistrată în perioada similară din 2024, când încasările au fost de 785 milioane lei.
În luna noiembrie 2025, din Republica Moldova au fost exportate 7 244 tone de rapiță, doar prin intermediul transportului rutier, fapt care face trimitere la încheierea sezonului comercial. Volumul este vizibil mai mic comparativ cu lunile anterioare, iar diminuarea treptată a fluxurilor exportate era deja anticipată încă din septembrie, când ritmul de livrare a început să se tempereze după lunile iulie–august, cu cel mai intens exod de rapiță.
Din punctul de vedere al prețurilor, rapița exportată în noiembrie a avut un preț mediu de 9,12 lei/kg, mai redus decât cel din octombrie, când se situa la nivelul de 10 lei/kg. Evoluția descendentă a prețului reflectă o cerere aflată în retragere, specifică finalului de sezon, într-o piață în care disponibilitatea este deja limitată, iar interesul comercial devine latent pe măsură ce operatorii își închid pozițiile.
Circa jumătate din exporturile de rapiță din Moldova în perioada iulie–noiembrie 2025 au fost operate de 3 traideri. Lider detașat a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 80 500 tone, reprezentând 28,1% din total. Pe locul al doilea s-a situat „VADALEX GRAINS” SRL, cu 35 298 tone și o pondere de 12,3%, urmată îndeaproape de „OROM-IMEXPO” SRL, care a exportat 33 595 tone, adică 11,7% din total.
În sezonul 2025/2026, exporturile de rapiță ale Republicii Moldova s-au concentrat în proporție covârșitoare pe destinațiile tradiționale, România și Bulgaria, care au însumat împreună 93% din totalul livrărilor din perioada iulie–noiembrie 2025. România a rămas principalul partener comercial, cu 181 964 tone importate, urmată de Bulgaria cu 59 507 tone. Pe lângă piețele dominante, rapița din Republica Moldova a ajuns și în țări, precum Grecia, Nepal, Elveția, Emiratele Arabe Unite, Cehia, Marea Britanie, Olanda sau Germania, însă în volume mult mai reduse.
Fluxurile logistice ale exporturilor de rapiță din sezonul 2025/2026 reflectă un model clar conturat, în care transportul rutier a fost principala cale de livrare, însumând 150,8 mii tone, echivalentul a 53% din totalul exporturilor. Predominanța camioanelor confirmă flexibilitatea și rapiditatea transportului auto, mai ales în contextul unui sezon în care volumele mari din lunile iulie și august au necesitat mobilizare imediată și acces direct către punctele de frontieră.
Pe locul al doilea s-a situat transportul maritim, cu 109,5 mii tone sau 38%, rolul acestuia devenind tot mai important datorită accesului către piețele îndepărtate. În schimb, transportul feroviar a reprezentat doar 9% din total, adică 26 337 tone, iar exporturile pe cale ferată s-au oprit complet începând cu luna octombrie.
Lasă un răspuns