Industria zahărului, la limită: în timp ce unii își calculează profiturile, producătorii și fermierii se luptă pentru supraviețuire

După ce acum câteva săptămâni Guvernul a retras din procedură un proiect care urma să reglementeze importurile de zahăr, producătorii și fermierii au avertizat că inacțiunea Guvernului ar putea duce la dispariția ramurii, întrucât industria funcționează în condiții inegale și într-un context economic catastrofal. Retragerea proiectului permite zahărului din Belarus și Serbia să intre liber în țară, fără limite, în timp ce pentru importurile din Uniunea Europeană, Marea Britanie sau Ucraina se aplică taxe de 75% și cote stabilite.

În acest context, Ministerul Economiei a convocat o ședință cu toți actorii implicați. Oficial, pe ordinea de zi: reglementarea importurilor de zahăr și echilibrarea pieței. În practică, discuția a ajuns rapid la subiectul principal: supraviețuirea industriei zahărului din Moldova — o ramură cu 130 milioane de euro investiții europene, 3 500 de locuri de muncă și sute de milioane de lei contribuții anuale la buget.

Producătorii de zahăr cer un singur lucru: reguli egale pentru toți

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova a subliniat încă o dată în ședință că proiectul de Hotărâre de Guvern retras nu a fost un act de protecționism, ci un instrument de echitate comercială, similar celor aplicate de toate țările producătoare de zahăr, inclusiv Uniunea Europeană. Moldova aplică deja taxe de 75% zahărului care depășește volumul cotelor stabilite din UE, Marea Britanie și Ucraina. A nu aplica un mecanism echivalent pentru importurile din Serbia și Belarus – economii susținute puternic energetic de Rusia – înseamnă tratament inegal, în detrimentul producătorilor locali și al bugetului național, susțin companiile producătoare.

Waldemar Sochaczewski, Director Executiv al companiei producătoare de zahăr Moldova Zahăr:

”Pe cât de mult putem, noi trebuie să susținem producția autohtonă. Exemplul Poloniei, țară membră UE, ne arată că prin aplicarea la timp a instrumentelor de susținere a producției autohtone, statul câștigă. De aceea, trebuie făcut tot posibilul pentru ca această industrie să supraviețuiască, pentru că în Moldova și așa balanța economică este negativă, dependența de importuri fiind foarte mare. Dacă vom permite creșterea importurilor, această dependență va crește și balanța comercială va fi și mai negativă”.

Produsele care folosesc zahăr s-au scumpit cu 30%, în timp ce zahărul se ieftinește. Cum e posibil?

Unul dintre cele mai surprinzătoare momente ale ședinței a venit din partea industriei procesatoare, cea care a invocat cel mai des argumentul zahărului scump ca factor care îi afectează exporturile și competitivitatea.

Mircea Manole, Președinte Asociația Speranța-Con:

”La unele subramuri ale industriei procesatoare care utilizează zahăr produsele finite la raft au crescut cu până la 30%, de la 10% la 30%. Nicio subramură a industriei alimentare nu a fost scutită de această creștere”.

Asta în condițiile în care, potrivit BNS, zahărul rămâne singurul produs alimentar care s-a ieftinit numai în anul trecut, cu 8,5%, iar din 2023 până în anul curent cu 20%. În timp ce industria zahărului s-a confruntat cu un context extrem de dificil și se luptă pentru supraviețuire, cu pierderi de peste 330 milioane lei în ultimii doi ani financiari, companiile procesatoare care utilizează zahăr ca materie primă au încheiat anul 2024 cu profituri consistente, potrivit registrelor publice: Orhei-Vit — peste 70 milioane lei, Bucuria — 47 milioane lei, Puratos — 35 milioane lei, Panilino — 4 milioane lei.

Fermierii moldoveni: de la 100 000 hectare cultivate la 40 de fermieri curajoși

Serghei Ivanov, Președintele Comisiei parlamentare pentru Agricultură și Industrie Alimentară:

”Prea mult vorbim din punct de vedere al profitabilității, și prea puțin punem accent pe interesul național. Cel mai grav e că din tot ciclul ăsta suferă agricultorii. Cel mai mare producător, ca suprafață, compania Climăuțanul Agro până acum semăna 2300 ha, anul acesta — 1500 ha. De la 100 000 hectare am ajuns la 40 de curajoși — pentru că, într-adevăr, astăzi trebuie să ai curaj să fii în industria de zahăr. Nici prin cap să nu-i dea cuiva că sub prisma că noi facem import mai ieftin, ucidem o întreagă industrie”.

Și fermierii prezenți la ședință confirmă pericolul dispariției unei ramuri întregi în cazul în care piața va fi inundată de importuri necontrolate și nenecesare, întrucât producătorii autohtoni asigură tot necesarul.

Alexei Chiriac, Președinte Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr:

”Toți doresc produs autohton. Asta ne dorim și noi. Fabricile de zahăr care funcționează și au în jur de 500 de lucrători care se hrănesc, plătesc impozite la stat, iar familiile angajaților rămân în țară și ne mândrim cu asta. Dacă îi împrăștiem într-un an doi și pe fabrici, și pe cei care creștem, cred că va fi o tragedie. Către conducerea de astăzi: vă rugăm foarte mult să fiți foarte atenți”.

Profituri vs faliment: decizia morală a ședinței

Deputatul Sergiu Stefanco a formulat cu claritate dilema discuției:

Sergiu Stefanco, deputat în Parlament:

”Decizia de azi e foarte simplu de luat când pui pe cântar: sunt procesatorii care discută despre niște profituri și sunt iată la capătul tunelului, fermierii care discută despre falimentarea unei ramuri. Avem două lucruri pe cântar: mărim profiturile și partea asta cei, care se duc de râpă. Așa că decizia trebuie să fie una corectă și echitabilă. Să dăm prioritate produselor noastre și materiei prime, chiar dacă este mai scumpă, pentru că impactul la bugetul țării este mai mare atunci când producem la noi acasă”.

Semnalul de la Bruxelles: UE avertizează Moldova

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, care este și autorul Hotărârii de Guvern care urma să reglementeze importurile și să echilibrează piața, spune că partenerii europeni au transmis deja un avertisment direct autorităților moldovenești privind asimetria comercială existentă.

Cristina Ceban, Secretar de Stat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării:

”Noi deja am avut semnale din partea UE prin Delegația UE că ei nu vor tolera dacă vor fi acordate preferințe țărilor agresoare în detrimentul importurilor din Uniunea Europeană. Reiese că noi facilităm și nu avem impedimente la import din țări precum Rusia, Belarus, Serbia, dar avem cantitatea de 9000 de tone conform Acordului de Asociere cu UE. UE susține faptul că industria zahărului este una sensibilă și aplică măsuri de salvgardare pentru importul de zahăr în UE”.

Producția locală — prioritate națională declarată

Ministrul Eugen Osmochescu a declarat că autoritățile sunt interesate să ajungă la un compromis și că producătorul local rămâne prioritatea declarată.

Eugen Osmochescu, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării:

”Proiectul de Hotărâre de Guvern nu a adus niciun prejudiciu concurenței din Republica Moldova. Dezideratul nostru de bază este producătorul local. Noi trebuie să punem totul în echilibru și noi trebuie să le privim pe toate în ansamblu”.

La 8 octombrie 2025, Guvernul a adoptat o măsură provizorie valabilă 200 de zile prin care a limitat importurile de zahăr din Serbia, ca răspuns la afluxul masiv din 2024, când Serbia, o țară din care Moldova nu importase niciodată zahăr, ajunsese să dețină aproape 45% din totalul importurilor. Concomitent, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru reglementarea permanentă a importurilor, supus consultărilor publice și avizat de ministerele de resort. La 27 aprilie 2026, măsura provizorie a expirat, iar proiectul a fost retras din procedură pentru consultări suplimentare, lăsând piața fără niciun mecanism de protecție împotriva importurilor din Serbia, Belarus și Rusia.