Potrivit economistului, problema apare din diferența dintre TVA-ul achitat de agricultori la procurarea inputurilor și TVA-ul aplicat ulterior la comercializarea producției agricole. În practică, o parte importantă a banilor rămâne blocată în conturile TVA, fără posibilitatea de a fi utilizată de companii.
„Agricultorul acumulează aceste sume în fiecare an și, spre deosebire de alte domenii, nu poate scoate acești bani”, a explicat Ioniță.
Economistul a oferit exemplul unui producător agricol care achită în avans statului un milion de lei TVA pentru achizițiile necesare activității sale, însă ulterior, la comercializarea produselor, poate recupera doar 800 de mii de lei, în timp ce diferența de 200 de mii rămâne blocată în contul TVA.
Potrivit lui Ioniță, în economie s-au acumulat deja sume foarte mari în conturile TVA ale agricultorilor. Deși nu a prezentat date oficiale, economistul a afirmat că este vorba despre sute de milioane de lei care nu pot fi utilizate în circuitul economic.
În aceste condiții, susține expertul, unele companii devin vulnerabile în fața schemelor ilegale de recuperare a banilor. El a afirmat că apar firme-fantomă și tranzacții fictive prin care agenții economici încearcă să recupereze sumele blocate.
„Omul își poate întoarce banii care statul i-i datorează doar printr-o formă criminală. În mod legal nu poate”, a declarat economistul.
Veaceslav Ioniță a criticat și modificările legislative introduse în 2023 privind restituirea TVA pentru agricultorii care au o pondere majoritară a activității în agricultură. În opinia sa, noile reguli au creat dificultăți suplimentare pentru unele companii agricole.
Economistul a menționat cazul agricultorilor care, pe lângă cultivarea terenurilor, prestează și servicii agricole pentru alți producători și riscă să nu mai beneficieze de restituirea TVA.
Totodată, Ioniță a atras atenția asupra situațiilor în care statul blochează conturile agricultorilor pentru datorii fiscale, deși în același timp are obligații financiare față de aceștia prin TVA-ul acumulat.
În opinia sa, absența unui mecanism eficient de compensare între obligațiile reciproce ale statului și ale companiilor creează distorsiuni economice și contribuie la alimentarea economiei subterane.













Lasă un răspuns