Într-o Moldovă tot mai expusă capriciilor vremii, munca unui fermier a devenit mai mult decât o afacere – este un act de rezistență. În satul Negureni, Valerian Malai cultivă cu pasiune coacăze, zmeură, agriș și mure, dar schimbările climatice îi pun anual la încercare răbdarea și investițiile. Alături de alți agricultori, el este susținut de Asociația Bacifera – vocea producătorilor de pomușoare din Republica Moldova.
Gospodăria din Negureni
Valerian Malai, fondatorul unei gospodării țărănești din satul Negureni, este unul dintre puținii producători care și-au dedicat viața culturilor de pomușoare și materialului săditor. Deși posedă experiență, ultimii ani i-au adus mai multă îngrijorare decât satisfacție.
„În anul ăsta am avut stupi de albine, foarte mulți, dar, întrucât ne-au afectat calamitățile naturale, practic albina nu ne-a ajutat cu polinizarea. Dacă un lucrător recolta, să zicem, de 20 de ani în urmă, 90 de kilograme de coacăză neagră, acum – 10-15 kilograme”, povestește dnul Malai.
Condițiile meteo imprevizibile au făcut ca în 2025 recoltele de afine și alte pomușoare să fie afectate în proporție de până la 100% în unele gospodării. În lipsa sprijinului instituțional eficient, fermierii își pun speranțele în solidaritate și în expertiza acumulată în ani grei.
Bacifera – o rețea de sprijin pentru fermieri
De partea acestor agricultori stă Asociația Bacifera, fondată în 2010 și condusă de doamna Parascovia Sava, doctor habilitat în științe agricole. Organizația reunește producători de pomușoare din toată țara, atât pentru livrări de fructe proaspete, cât și pentru material săditor.
„Este o asociație care dă consultanță, susține membrii săi și îi reprezintă în fața instituțiilor statului”, subliniază președinta. Ea explică și cât de imprevizibil a devenit climatul: „Avem o climă foarte schimbătoare, cu înghețuri de primăvară, de iarnă, de vară, secetă… anul acesta a fost foarte complicat, am avut gospodării afectate sută la sută.”
În cadrul adunărilor generale ale Asociației Bacifera se discută despre soluții practice de adaptare – umbrirea plantelor, mulcirea cu materiale organice, plantare intercalată și folosirea de îngrășăminte naturale. Se promovează totodată reducerea folosirii pesticidelor chimice în favoarea preparatelor ecologice.
„Producătorii de pomușoare sunt entuziaști, altfel nu pot să-i numesc – ei muncesc, muncesc și, practic, într-o zi de primăvară, un îngheț le poate distruge tot”, afirmă Parascovia Sava, rezumând reziliența acestui sector fragil.
În fața provocărilor climatice și economice, fermierii ca Valerian Malai continuă să inoveze, să învețe și să împărtășească din experiența lor. În sprijinul lor, Asociația Bacifera funcționează ca o platformă de cunoștințe și acțiune colectivă, ghidându-i către o agricultură mai durabilă.
„Putem să facem ierbare între rânduri ca să protejăm de insolație și să păstrăm umiditatea. Putem face umbrirea plantelor, plantări intercalate sau mulcire cu rumeguș și alte materii organice. Acestea sunt metode reale pentru a ne adapta,” explică doamna Sava.
În ciuda tuturor obstacolelor, vocile din acest sector continuă să se facă auzite. Pentru ca zmeura, coacăza și afinul moldovenesc să ajungă în siguranță pe mesele consumatorilor, în spatele fiecărui kilogram stă efortul unor fermieri curajoși și colaborarea unor rețele precum Bacifera.
