Piața petrolieră din 24 septembrie transmite două semnale simultan. Primul este geopolitic: Brent se menține peste 102 USD/baril, după ce contractul ICE pentru noiembrie a urcat cu 3,83 USD, până la 103,08 USD/baril. WTI pentru noiembrie a ajuns la 92,16 USD/baril. Al doilea semnal, poate chiar mai important pentru Republica Moldova, vine din piața produselor rafinate: motorina rămâne foarte tensionată, iar marjele europene de rafinare pentru diesel au ajuns la niveluri record.
În prezent, principala primă de risc vine din Orientul Mijlociu și din Strâmtoarea Hormuz. Piața oscilează între două scenarii. O eventuală redeschidere a navigației ar putea elimina rapid o parte din prima geopolitică din prețul petrolului. În sens opus, menținerea restricțiilor în Hormuz păstrează riscurile asupra fluxurilor energetice și susține cotațiile. Tocmai această incertitudine explică de ce Brentul se menține deasupra pragului de 100 USD/baril.
Dar există și o a doua tensiune. Piața motorinei este mai puternică decât ar sugera-o, singură, cotația petrolului. În Singapore, spreadul pentru gasoil a urcat la 6,88 USD/baril, iar în Europa marjele dieselului au atins un nivel record. În SUA, simpla informație privind posibilitatea unei interdicții de 90 de zile asupra exporturilor de motorină a fost suficientă pentru a mișca puternic piața, chiar dacă Casa Albă a negat ulterior informația. Este un exemplu foarte bun despre cât de sensibilă a devenit oferta mondială de distilate.
Și benzina rămâne susținută. Cererea regională din Asia este puternică, Indonezia cumpărând cel puțin 500.000 de barili de benzină 92 RON pentru octombrie. Crack-ul pentru 92 RON a urcat la aproximativ 31,65–31,70 USD/baril. Cu alte cuvinte, și aici rafinarea adaugă o primă importantă peste valoarea petrolului brut.
Pentru Republica Moldova, concluzia comercială este destul de clară: riscul imediat nu este numai un Brent de 102–103 USD/baril, ci combinația dintre petrol scump și produse rafinate foarte scumpe. Dacă marjele europene ale motorinei rămân la niveluri record, o eventuală scădere a Brentului nu se va transmite automat și în aceeași proporție la pompă.
Pentru agricultură, efectul este și mai direct. Motorina intră în costul lucrărilor agricole, al transportului cerealelor de la câmp la depozit, al livrării către Giurgiulești, România sau Ucraina și, în final, în diferența dintre prețul internațional al cerealelor și prețul pe care îl poate primi fermierul la poarta gospodăriei. Cu cât energia și motorina sunt mai scumpe, cu atât logistica „mănâncă” o parte mai mare din prețul mărfii.
Există însă și o nuanță interesantă: nu toate produsele petroliere se comportă la fel. LSFO, combustibilul marin cu conținut redus de sulf, s-a slăbit pe fondul cererii mai mici pentru bunker. Așadar, avem simultan Brent foarte scump, motorină foarte tensionată și anumite segmente ale combustibilului naval mai slabe. Nu este o scumpire uniformă a întregului complex petrolier, ci o piață fragmentată, în care fiecare produs este determinat tot mai mult de propria balanță dintre ofertă și cerere.
Pentru Moldova, indicatorul pe care l-aș urmări în următoarele zile nu este doar „cât costă Brentul”, ci triada Brent – marja europeană a dieselului – cotația regională a motorinei. Dacă Brent coboară, dar marja dieselului rămâne foarte ridicată, presiunea asupra carburanților moldovenești poate persista. Dacă se relaxează simultan situația din Hormuz, prețul petrolului și marjele de rafinare, abia atunci am avea un semnal mai convingător de detensionare a costului carburanților.
Lasă un răspuns