Piața globală a uleiurilor vegetale traversează o perioadă de ajustare, cu evoluții divergente între principalele complexe — soia, floarea-soarelui, palmier și rapiță — influențate de cererea internațională, politicile pentru biocombustibili și factorii geopolitici.
Contractele futures pe soia la bursa CBOT (scadența mai 2026) au coborât de la 11,67 la 11,63 dolari per bușel în perioada 14–16 aprilie, menținându-se într-un interval restrâns de 11,50–11,80 dolari per bușel. Piața rămâne într-o zonă de consolidare, cu o ușoară tendință descendentă. Cererea globală mai slabă limitează creșterea, însă achizițiile chineze și cererea pentru biocombustibili oferă un suport minim cotațiilor.
În contrast, uleiul de soia (scadența mai 2026) a înregistrat o evoluție pozitivă, urcând de la 65,6 la 69,3 cenți per livră, echivalent cu aproximativ 1.466–1.528 dolari per tonă. Creșterea este susținută de politicile privind biocombustibilii (perspectiva EPA), prețurile ridicate la energie și o balanță globală strânsă a uleiurilor vegetale.
Pe segmentul sud-american, bazele FOB continuă să se deterioreze. În Argentina, baza s-a lărgit de la -1100 la -1600 puncte, iar prețurile FOB au coborât de la circa 1.237 la 1.171 dolari per tonă. În Brazilia, baza a evoluat de la -1100 la -1450 puncte, cu valori FOB reduse la aproximativ 1.200–1.180 dolari per tonă. Presiunea vine din cererea slabă la export și oferta agresivă.
Uleiul brut de soia degumat ucrainean (CDSBO) este cotat la aproximativ 1.150 dolari per tonă ex-fabrică, în timp ce CDSBO rusesc se tranzacționează în jurul valorii de 82 de ruble per kilogram, echivalent cu 1.080–1.100 dolari per tonă.
Pe segmentul Mării Negre, prețurile FOB la uleiul de floarea-soarelui rămân ferme. Ucraina a urcat de la 1.350 la 1.360 dolari per tonă, iar Rusia de la 1.340 la 1.350 dolari per tonă. Piața este susținută de vânzările reduse ale fermierilor și de un ritm moderat al procesării.
Semințele de floarea-soarelui în Ucraina se tranzacționează la circa 32.500 grivne per tonă DAP fabrică, TVA inclus, echivalent cu aproximativ 830 dolari per tonă. În Rusia, o eventuală majorare cu 10% a bazei de calcul a taxei de export pentru ulei și șrot, posibil din mai 2026, ar putea împinge prețurile în sus.
În Europa, nivelurile de livrare se situează între 1.455 și 1.480 dolari per tonă, cu o primă de 100–120 dolari per tonă față de originea Mării Negre. În Argentina, uleiul FOB (mai–iulie) este cotat la 1.290–1.300 dolari per tonă.
Uleiul de palmier la bursa BMD (luna a treia, iunie/iulie) a închis la circa 4.451 ringgiți malaezieni (aproximativ 1.126 dolari per tonă) pe 17 aprilie, în scădere față de 4.495 ringgiți (aproximativ 1.137 dolari per tonă) cu o zi înainte. Tendința generală rămâne slabă.
Pentru RBD palmolein, oferta este confortabilă: 1.165–1.175 dolari per tonă (mai–iunie), 1.167 dolari per tonă (iulie–septembrie) și 1.162–1.165 dolari per tonă (octombrie–decembrie). Indonezia rămâne mai competitivă, cu aproximativ 1.145 dolari per tonă (mai) și 1.155 dolari per tonă (iunie), sub nivelurile Malaeziei cu 20–30 dolari per tonă.
Uleiul brut de palmier (CPO) rămâne stabil, dar fără impulsuri de creștere: Malaezia la 1.229–1.234 dolari per tonă (aprilie–mai), iar Indonezia la circa 1.225 dolari per tonă (mai).
Extinderea mandatului de biodiesel B50 în Indonezia rămâne principalul factor structural de susținere, alături de riscurile climatice și posibilele efecte ale fenomenului El Niño.
Contractele futures pe canola (Canada) indică o structură ușor de contango, semn al unei oferte suficiente: iulie 2026 la circa 724 dolari canadieni per tonă, iar noiembrie 2026 la circa 722 dolari canadieni per tonă.
În Europa, uleiul de rapiță se tranzacționează la 1.135–1.140 euro per tonă FOB Olanda (echivalent 1.220–1.240 dolari per tonă). Piața este susținută de redresarea producției UE și de exporturile stabile ale Australiei, estimate la aproximativ 26 milioane tone anualizat.
Petrolul brut a coborât la aproximativ 95 dolari per baril, reducând sprijinul pentru biodiesel. În același timp, un dolar american mai slab (indice DXY în jurul valorii de 98) oferă doar un sprijin limitat pentru mărfuri.
Riscurile geopolitice rămân ridicate, în special în Orientul Mijlociu. În regiunea Mării Negre, intensificarea atacurilor asupra porturilor ucrainene continuă să perturbe exporturile și să afecteze logistica. Costurile ridicate de transport și asigurare mențin presiunea ascendentă asupra prețurilor de livrare, în ciuda fundamentelor globale mai slabe.
Lasă un răspuns