Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în parteneriat cu Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și cu suportul științific al Institutului Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară (IP INCAAMV), a demarat o campanie de prelevare a probelor de sol la șase situri permanente de monitorizare din raioanele Orhei și Rezina.
Activitatea se desfășoară în cadrul proiectului privind neutralitatea degradării terenurilor, implementat de FAO și finanțat de Fondul Global de Mediu (GEF).
Solurile Republicii Moldova sunt afectate de eroziune, pierderea de humus și alte forme de degradare, însă starea lor actuală este slab documentată. Ultima cartare pedologică sistematică la nivel național a fost realizată în urmă cu decenii, iar informația disponibilă nu mai corespunde situației din teren. În lipsa unor date actuale, măsurate la fața locului, deciziile privind fertilizarea, ameliorarea și protecția terenurilor se iau pe baze incerte.
Cele șase situri, împreună, caracterizează condițiile de sol din Orhei și Rezina. La nivel național, rețeaua de monitorizare prevede până la 136 de situri care necesită astfel de lucrări.
La fiecare sit, specialiștii descriu solul pe straturi și colectează probe pentru analiza a cel puțin 11 indicatori de bază menționați în Directiva UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12.11.2025 – de la aciditate, humus și carbon organic, până la textură, densitate aparentă și rata de eroziune.
După validarea științifică asigurată de IP INCAAMV, datele georeferențiate vor fi pregătite pentru integrare în Sistemul Informațional „Registrul solurilor Republicii Moldova” și în geoportalul Infrastructurii Naționale de Date Spațiale (INDS). Fiecare probă primește un cod unic, un lanț de custodie și un certificat de laborator, într-un sistem de management al calității aliniat la standardul EN ISO/IEC 17025, iar formatul deschis, însoțit de metadate, permite racordarea la standardele europene INSPIRE.
Astfel, datele devin comparabile și pot fi folosite atât de instituțiile naționale, cât și în raportările la nivel european.
Beneficiul ajunge și la cei care lucrează efectiv pământul. Fermierii și autoritățile locale obțin informații verificate despre starea solului pe terenurile din raion: aciditate, conținut de humus, risc de eroziune sau capacitatea solului de a reține apa. Pe baza acestor date, pot alege mai potrivit culturile, pot ajusta fertilizarea și pot lua măsuri de protecție a solului, reducând pierderile de productivitate și cheltuielile inutile.
„Cu sprijinul FAO readucem monitorizarea solului în activitatea curentă și stabilim proceduri unitare de teren și de laborator, pe care le vom putea repeta la fiecare sit din rețeaua națională. Apreciem acest parteneriat, care ne ajută să transformăm o intenție de mulți ani într-o activitate concretă”, a menționat Svetlana Ghetmancenco, directoare ANIF.
„Rolul FAO este să ajute Republica Moldova să pună în funcțiune un sistem propriu și durabil de urmărire a stării solului, pentru a avea instrumentele și capacitatea de a-l proteja sistematic, iar racordarea la standardele europene face ca aceste date să conteze și dincolo de granițele țării”, a menționat Mihai Ojog, manager de proiect FAO.
Campania de teren este urmată de analize de laborator, validarea datelor și elaborarea a șase rapoarte pe situri, însoțite de o sinteză comparativă. Întregul ciclu se derulează pe parcursul a 120 de zile și oferă un model reproductibil pentru extinderea treptată a rețelei naționale de monitorizare a calității solurilor.
Din 2020, pe parcursul implementării proiectului „Crearea unui mediu de politici favorabil pentru managementul integrat al resurselor naturale și implementarea unei abordări integrate pentru realizarea neutralității degradării terenurilor (LDN) în Republica Moldova”, au fost realizate mai multe activități pentru conservarea solului, printre care: elaborarea și instituționalizarea metodologiei de monitorizare a calității solurilor; elaborarea hărților și seturilor de date GIS privind utilizarea terenurilor, productivitatea și carbonul organic din sol pe întreaga zonă-pilot de circa 95.000 ha; evaluarea stării perdelelor forestiere de protecție și pregătirea reabilitării a circa 130 ha de perdele, care protejează peste 10.000 ha de terenuri agricole; elaborarea Strategiei de neutralitate a degradării terenurilor și a 32 de planuri locale de acțiune; și promovarea practicilor agriculturii adaptate la schimbările climatice prin intermediul Școlilor de Câmp pentru Fermieri, la care au participat peste 1.600 de agricultori.
Lasă un răspuns