Suprafețele împădurite din Republica Moldova sunt în creștere. Dacă în anul 1945 pădurile ocupau 222 de mii de hectare, în anul 2003 erau deja 355 de mii de hectare. Anul trecut, suprafața acoperită cu păduri a depășit 380 de mii de hectare.
Potrivit Cadastrului funciar, suprafața totală a fondului forestier constituie 452 de mii de hectare, sau 13,3% din teritoriul Republicii Moldova. Doar pădurile ocupă 11,5% din suprafața țării.
57,7% din suprafața terenurilor acoperite cu păduri și vegetație forestieră revin zonei Centru, 26,6% – zonei Nord, iar 15,7% – zonei Sud. Condițiile precare de dezvoltare a pădurilor în Stepa Bugeacului sunt influențate de nivelul scăzut al umidității din sol.
Într-un răspuns pentru IPN, directorul adjunct al Agenției „Moldsilva”, Iulian Cotenco, a precizat că repartizarea neuniformă a resurselor forestiere pe teritoriul țării constituie un factor negativ pentru reziliența acestora. Răspunsul la riscurile generate necesită un efort intersectorial, coordonat și concentrat din partea Guvernului, autorităților publice centrale și a populației.
Volumul plantărilor depășește nivelul de exploatare forestieră. În anul 2023, de exemplu, au fost plantați 24 de milioane de arbori, în timp ce s-au recoltat 1,7 milioane de arbori.
Majoritatea terenurilor fondului forestier – 80,2% – sunt în proprietatea publică a statului. Primăriile dețin 19,2% din suprafețe, iar doar 0,6% revin proprietarilor privați.
Salcâmul este specia majoritară, având o pondere de 33,1%. Cele mai valoroase arborete ale fondului forestier sunt considerate cvercineele (stejar, fag, paltin), care ocupă 28,7% din suprafețe.
Întrebat despre eventualele riscuri în atingerea obiectivului autorităților de a extinde și reabilita, până în anul 2032, 145 de mii de hectare de pădure, directorul adjunct al Agenției „Moldsilva” a menționat că acestea țin, în mare parte, de condițiile meteorologice influențate de schimbările climatice.
Pe termen lung și scurt, „Moldsilva” își propune organizarea campaniilor de plantare a puieților, crearea secțiilor de semănături, recoltarea semințelor forestiere, cooptarea specialiștilor silvicultori și conlucrarea cu mediul academic pentru a planta specii rezistente la umiditate scăzută.
Lasă un răspuns