Sezonul nou de comercializare a rapiței s-a deschis mai lent pentru exportatorii moldoveni. În iulie 2026, din Republica Moldova au fost exportate 84 124 tone de rapiță, cu 29,3% — echivalentul a 35 000 de tone — mai puțin decât în iulie 2025, când exporturile au atins 119 059 tone. Este un start mai modest decât cel din vara trecută, dar cifra este mai degrabă o fotografie a unei luni în care logistica, nu cererea, a dictat ritmul.
Sezonul 2026/2027 nu se anunță unul mai slab decât precedentul — recoltele raportate de fermieri sunt bune, iar randamentele la rapiță se apropie de 3 tone la hectar în multe gospodării. Volumul mai redus exportat în iulie ține, în primul rând, de o congestie logistică regională și de un episod scurt, dar intens, de instabilitate a prețurilor.
În primele trei săptămâni ale lunii, piața a fost sub presiunea directă a evenimentelor din Marea Azov și Marea Neagră. Restricțiile de navigație prin Strâmtoarea Kerci, impuse la mijlocul lunii iulie pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, au blocat o rută prin care trecea o parte însemnată din comerțul cu cereale și oleaginoase al regiunii. Efectul s-a simțit imediat: prețurile la rapiță au urcat, susținute de o primă de risc geopolitic. A urmat însă o corecție la fel de rapidă — pe măsură ce piața a digerat informația și a revenit presiunea recoltei noi, cotațiile s-au prăbușit. Această secvență de urcare bruscă urmată de o cădere la fel de bruscă i-a determinat pe mulți traderi să întrerupă temporar achizițiile, așteptând un moment mai clar pentru a relua cumpărăturile și o piață mai stabilă pe care să își poată calcula marjele.
Prețul mediu de export din luna iulie 2026 a fost mai mare decât anul trecut: 10,11 lei/kg, față de 9,10 lei/kg în iulie 2025 — un avans de peste 11%. Explicația stă într-o logistică mult mai scumpă, care s-a transferat direct în prețul FOB/DAP al mărfii.
Costurile de transport din Republica Moldova s-au majorat abrupt chiar în luna iulie. Transportul auto din nordul țării până la Giurgiulești a urcat de la 480–500 lei/tonă la 880 lei/tonă, o creștere de 76–83%, iar cursa până la Constanța s-a scumpit de la 40 euro/tonă la 64 euro/tonă (+60%). O parte din această scumpire vine din prețul motorinei, care a crescut de la 24 lei/litru la peste 32,5 lei/litru de la începutul sezonului — o majorare de peste 35%. Cealaltă parte, mai greu de cuantificat, ține de reducerea rotației camioanelor: cozile la punctele vamale și congestia din portul Giurgiulești au făcut ca fiecare camion să facă mai puține curse, iar timpul pierdut s-a regăsit în tariful pe tonă.
Transportul naval a fost și mai afectat. Navlul pe barjele care leagă Giurgiulești de Constanța, cotat anterior la 13–15 dolari/tonă, s-a apropiat de o dublare, ajungând spre 25 euro/tonă, iar în unele cazuri chiar la 35 euro/tonă pentru nave fluvio-maritime. În iulie 2026, exportatorii moldoveni au încasat 850,5 milioane de lei, față de 1 083,9 milioane de lei în iulie 2025 — o scădere de 21,5%.
Topul exportatorilor arată o piață concentrată. Primele cinci companii au asigurat aproape 70% din volumul total exportat în iulie. Pe primul loc se situează „OROM-IMEXPO” SRL, cu 17 093 tone (20% din total), urmată de „RUSAGRO-PRIM” SRL cu 15 085 tone (18%) și SRL „VADALEX GRAINS” cu 13 009 tone (15%). Locurile patru și cinci revin S.R.L. „CARVIDON-TRADE” (7 355 tone, 9%) și „AGROSTOC” CI (5 078 tone, 6%). Restul pieței este împărțit între alte aproape două zeci de companii, majoritatea cu volume sub 5 000 de tone.
Exportatorii de rapiță din R. Moldova, perioada iulie 2026
Dacă în alte luni harta destinațiilor rapiței moldovenești este ceva mai diversificată, iulie 2026 a fost, practic, luna unei singure piețe: România. Din cele 84 124 tone exportate, 79 370 tone — peste 94% din total — au mers către direcția data, la un preț mediu de 10,07 lei/kg. Bate la ochi și absența Bulgariei din lista de destinații — o piață care, în mod tradițional, era al doilea partener important pentru rapița moldovenească.
Concentrarea aproape totală a exporturilor spre România se reflectă direct și în utilizarea punctelor de trecere a frontierei. Punctul vamal Cahul (rutier) a fost, de departe, cel mai solicitat, cu 38 937 tone tranzitate — aproape jumătate din tot volumul lunii. Pe locul doi se situează complexul de la Giurgiulești, care, luat în ansamblu (naval, rutier, feroviar și fluvial), a gestionat aproape 30 000 de tone. Separat, segmentul Giurgiulești (naval, rutier, feroviar) a înregistrat 18 094 tone, cel fluvial alte 11 052 tone iar feroviar- 808 tone. Etulia (feroviar) a preluat 5 053 tone, Ungheni (feroviar) 3 634 tone. Restul, circa 6 369 tone, s-a scurs prin alte puncte vamale minore.
Pe mijloace de transport, drumul rutier a dus cea mai mare parte a mărfii: 49 118 tone, adică peste 58% din total. Transportul naval —a asigurat 29 145 tone, aproape 35% din volum, o pondere notabilă având în vedere dificultățile de navigație semnalate pe fluviu în perioada curentă. Calea ferată a rămas marginală, cu 5 860 tone transportate, dar traditional, rapița se exportă într-o măsură mai mica prin vagoane.
Luna iulie a arătat, practic, cum funcționează piața rapiței moldovenești atunci când logistica regională intră în criză: volumele scad, prețul urcă pe seama costurilor de transport, iar traderii aleg să aștepte în loc să cumpere la orice preț. Cu o recoltă bună în teren și cu piața internă deja adaptată la noile costuri de logistică, sezonul 2026/2027 are toate premisele să recupereze ritmul în lunile următoare — cu condiția ca situația din Marea Neagră și nivelul Dunării să nu mai adauge noi surprize.
Sursa: Iurie Rija
Lasă un răspuns