Începând cu trimestrul III 2024, Republica Moldova a înregistrat o schimbare în balanța comercială agroalimentară, importurile de produse alimentare depășind exporturile. Datele arată că, după mai mulți ani de excedent, tendința s-a inversat.
În 2025, exporturile de produse agroalimentare sunt estimate la aproximativ 596 milioane USD, în timp ce importurile se ridică la circa 800 milioane USD, ceea ce generează un deficit de peste 200 milioane USD. Potrivit acestor date, evoluția reflectă o schimbare de structură în comerțul agroalimentar.
Diferențe sunt observate și în ceea ce privește impactul economic al producției locale comparativ cu importurile. În cazul cărnii de porc, estimările arată că producția internă generează până la 8,5 miliarde lei în economie, în timp ce importurile aceluiași volum generează aproximativ 4–4,3 miliarde lei. Diferențele sunt explicate prin efectele de lanț valoric, care includ activitatea fermierilor, procesarea și serviciile conexe.
În industria zahărului, producția locală este estimată la aproximativ 4,45 miliarde lei, în timp ce importurile ar genera între 1,2 și 1,5 miliarde lei, potrivit acelorași calcule. Aceste date indică diferențe în modul în care se distribuie valoarea adăugată în economie.
La nivel bugetar, estimările arată că producția de carne de porc generează între 800 și 1.000 milioane lei venituri la bugetul public, în timp ce importurile contribuie cu aproximativ 250–300 milioane lei. În cazul industriei zahărului, veniturile bugetare asociate producției locale sunt estimate la 420–600 milioane lei, comparativ cu 90–120 milioane lei în cazul importurilor.
Datele istorice privind sectorul agroalimentar indică o creștere a fiscalizării în ultimele două decenii. Dacă anterior o mare parte din producție era realizată în gospodării casnice, în prezent fiscalizarea sectorului agricol a crescut semnificativ, de la aproximativ 11 milioane lei la peste 800 milioane lei anual.
În ceea ce privește piața muncii, estimările arată că sectorul porcin susține aproximativ 5.800 de locuri de muncă directe și indirecte, iar industria zahărului aproximativ 4.500 de locuri de muncă. În total, cele două sectoare generează circa 10.000 de locuri de muncă pe lanț valoric. Înlocuirea producției interne cu importuri este asociată cu reducerea activității economice în anumite segmente ale lanțului de producție.
Datele demografice arată că aproximativ 923 de persoane din populația activă se află în prezent peste hotare, iar în grupa de vârstă 24–44 de ani, circa 45% nu mai sunt în țară. Aceste evoluții sunt corelate cu reducerea forței de muncă disponibile și cu modificări în consumul intern.
În structura agriculturii, aproximativ o treime din producția de cereale este direcționată către sectorul zootehnic, ceea ce contribuie la formarea valorii adăugate. În cazul sfeclei de zahăr, veniturile estimate sunt de aproximativ 42,3 mii lei pe hectar, nivel mai ridicat comparativ cu alte culturi cerealiere, conform datelor prezentate.
În sectorul cărnii de porc, industria utilizează o parte semnificativă din producția de cereale, ceea ce contribuie la integrarea lanțului valoric agroalimentar.
În 2025, sectorul suin a fost afectat de reducerea producției cu aproximativ 35% din cauza pestei porcine, cu un impact estimat la circa 200 milioane lei pierderi bugetare anual. În acest context, importurile au crescut, potrivit datelor din sector.
Structura comerțului agroalimentar s-a modificat în ultimele două decenii. Dacă anterior Republica Moldova exporta aproximativ 70% produse alimentare și 30% materie primă, în prezent proporțiile sunt inversate, cu o pondere mai mare a exportului de materie primă.
În Uniunea Europeană, producția agricolă este susținută prin diverse instrumente de politică agricolă, inclusiv subvenții care pot ajunge până la 900 euro pe hectar pentru anumite culturi, potrivit cadrului PAC.
În acest context, deficitul agroalimentar este asociat de analiști cu modificări structurale în economie și cu nivelul de integrare a producției locale în lanțurile valorice. Evoluția viitoare depinde de dinamica producției interne, a exporturilor și a politicilor agricole.
Datele analizate arată că producția locală contribuie mai mult la formarea valorii adăugate și a veniturilor bugetare, în timp ce importurile au un efect diferit asupra structurii economice, în funcție de nivelul de procesare internă. Balanța comercială agroalimentară rămâne astfel un indicator al structurii economiei și al raportului dintre producția internă și importuri, cu impact asupra mai multor sectoare economice.
Sursa:ionita.md
Lasă un răspuns