Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășăminte, de până la 40% în martie, nu este un fenomen izolată, ci o consecință directă a crizei energetice, susține economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, majorarea prețului produselor petroliere a dus la scumpirea gazului, materia primă esențială pentru producerea îngrășămintelor, iar fluctuațiile piețelor internaționale se reflectă aproape integral în costurile de import din Moldova.
În februarie și martie, prețurile au crescut în medie cu aproximativ 50%, cu un vârf în luna martie. Majoritatea tipurilor de îngrășăminte utilizate în agricultură s-au scumpit, generând presiuni suplimentare asupra costurilor pentru fermieri în 2026.
Economistul subliniază că impactul imediat este limitat, deoarece aproximativ jumătate din necesarul anual de îngrășăminte este importat în primul trimestru, distribuit relativ uniform — circa 17% pe lună. Astfel, doar o treime din cantitatea anuală a fost achiziționată la prețuri ridicate.
Veaceslav Ioniță avertizează că experiența anilor 2022–2023 arată riscurile prețurilor ridicate pe termen lung. Atunci, valoarea importurilor a urcat până la 70–75 milioane USD, aproape dublu față de nivelul obișnuit de circa 40 milioane USD, însă cantitățile cumpărate au scăzut, ceea ce a redus utilizarea îngrășămintelor și a afectat producția agricolă.
Dacă actualele condiții persistă, adevăratul impact se va resimți în a doua jumătate a anului, când Moldova va importa îngrășăminte deja scumpe cu circa 50% față de începutul anului. Într-un scenariu pesimist, agricultorii ar putea suporta costuri suplimentare de până la 1 miliard de lei.
Potrivit lui Ioniță, aceste cheltuieli reprezintă aproximativ 3% din valoarea anuală a producției vegetale, estimată la 30–35 miliarde de lei, însă efectul real asupra fermierilor este mai mare, deoarece costurile vin direct din profit.
Agricultura se confruntă totodată și cu scumpirea motorinei, ceea ce amplifică presiunile asupra sectorului. Dacă prețul combustibilului afectează costurile lucrărilor agricole, creșterea îngrășămintelor influențează direct productivitatea.
Pe termen scurt, situația rămâne gestionabilă, însă pe termen mediu riscurile cresc. În lipsa unui an agricol favorabil, avertizează Veaceslav Ioniță, scumpirea îngrășămintelor poate eroda semnificativ profitabilitatea și va deveni vizibilă la finalul sezonului agricol.
Lasă un răspuns