Organizațiile reprezentative ale agricultorilor intenționează să revină, în perioada următoare, cu o solicitare către autorități privind reluarea mecanismului de licențiere a importurilor de cereale și plante oleaginoase din Ucraina. Este vorba despre un sistem prin care aceste produse să poată intra pe piața Republicii Moldova doar pe baza unei autorizații speciale, pentru a limita volumele și a proteja piața internă.
În luna decembrie a anului trecut, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Ludmila Catlabuga, a declarat că Guvernul nu va prelungi aplicarea licențierii obligatorii pentru livrările produselor agricole ucrainene vizate pe piața Republicii Moldova în 2026.
Astfel, în pofida reacțiilor critice venite din partea fermierilor, la 31 decembrie 2025 acest regim de reglementare (în esență – de restricționare) a importurilor de produse agricole din Ucraina a fost sistat.
Cu toate acestea, în cursul acestei săptămâni, activiștii organizațiilor neguvernamentale ale producătorilor agricoli au început din nou să „agite” tema introducerii licențelor pentru importurile din Ucraina, în special pentru cereale, inclusiv în acest an. Subiectul a fost deja preluat de o parte a presei de specialitate.
Argumentul principal rămâne neschimbat: mai multe state membre ale UE continuă să aplice restricții severe asupra livrărilor de produse ucrainene prin instrumente administrative. Printre aceste țări se află și România, principalul partener comercial al Republicii Moldova.
Parlamentul României a adoptat, iar președintele a promulgat o lege care extinde până la sfârșitul anului 2026 regimul de autorizare a importurilor din Ucraina pentru o gamă largă de produse agroalimentare, în special cereale, semințe oleaginoase și zahăr.
În acest context, fermierii români solicită stoparea livrărilor necontrolate către România (a se citi – Uniunea Europeană) a mărfurilor ucrainene „sub pavilion moldovenesc”.
Este de înțeles că o asemenea situație generează îngrijorare în rândul agricultorilor moldoveni. Întrebarea este dacă aceste suspiciuni sunt sau nu întemeiate.
Experți din România atrag atenția că, anul trecut, Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor de grâu dur. Totuși, producția internă de astfel de cereale este limitată, în timp ce Ucraina vecină cultivă cantități mari de grâu dur.
Cu toate acestea, „suspiciunea de reexport” rămâne, deocamdată, o ipoteză neconfirmată.
La fel și presupunerea potrivit căreia „scandalul metronidazolului” din produsele avicole moldovenești ar fi legat de utilizarea furajelor provenite din Ucraina.
Cert este că fundalul relațiilor comerciale moldo-române la începutul anului 2026 nu este unul favorabil. Mai ales în condițiile în care acordul UE–Mercosur este „pro” grâu și zahăr din Brazilia, floarea-soarelui și ulei de floarea-soarelui din Argentina și, indirect, „contra” importurilor agroalimentare din Ucraina.
În final, reprezentanții organizațiilor de fermieri afirmă că, imediat după ce s-a aflat că în 2026 nu vor mai fi aplicate licențe pentru importurile din Ucraina, prețurile angro la porumb în Republica Moldova au scăzut cu 0,2–0,5 lei/kg (de la 3–3,50 la 2,7–2,8 lei/kg). În plus, în nordul țării, o parte semnificativă a porumbului din recolta anului 2025 se află încă pe câmp.
Sursa:logos-pres
Lasă un răspuns