Toate contractele futures de pe bursa de la Paris au rămas în zona roșie și au revenit la nivelurile de preț înregistrate înainte de intensificarea riscurilor pentru exporturile din Marea Neagră. Restricțiile de navigație prin Marea Azov continuă, iar prin porturile din Marea Neagră nu mai trece, deocamdată, nicio navă. Presiunea asupra piețelor agricole vine pe seama așteptărilor privind o posibilă relaxare a restricțiilor asupra exporturilor de cereale dar și din partea recoltelor abundente în zona Bazinului Mării Negre.
În același timp, petrolul Brent, care acum o săptămână a atins 100 USD/baril, a coborât acum la 88 USD/baril —scădere de 13% în doar două zile. Corecția a venit după ce schimbul de lovituri militare dintre SUA și Iran s-a oprit pe parcursul weekendului, dar și pe fondul veștii bune că Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) — rută strategică prin care România își asigură peste 60% din importurile de țiței. În prezent, SUA se abțin de la noi lovituri împotriva Iranului, iar Teheranul a suspendat, la rândul său, atacurile după aproape două săptămâni de bombardamente susținute.
Faptul că marile terminale de export de cereale din portul rusesc Novorossiysk și din principalele porturi ucrainene nu au suferit pagube serioase a adus o anumită calmare a pieței. Totuși, optimismul privind situația din Marea Neagră se bazează deocamdată doar pe zvonuri: nu există un acord concret pentru restabilirea fluxurilor maritime de cereale, și nici claritate privind posibilitatea sau condițiile în care acestea ar putea fi reluate. Există speranța ca, într-o săptămână-două, un asemenea acord să fie stabilit ferm — dar până atunci, piața rămâne prinsă între un risc geopolitic care se dezumflă și o incertitudine care nu s-a rezolvat complet.
Evoluția prețurilor la cereale și oleaginoase în R. Moldova, lei/kg, TVA inclus
Rapița: cea mai puternică corecție, din doi factori care se suprapun
Rapița a resimțit cea mai puternică presiune, atât din partea prăbușirii petrolului, cât și din corecția generală de pe piața uleiurilor vegetale. Etapa actuală a pieței rapiței este determinată de două procese care au loc simultan: eliminarea rapidă a primei de risc acumulate anterior și intrarea noii recolte pe piața fizică. Practic, piața a trecut de la o etapă în care prețurile reflectau așteptări și riscuri, la o etapă în care ele sunt influențate direct de disponibilitatea fizică a noii recolte.
Regiunea Mării Negre și a Dunării a intrat în faza activă a recoltării, iar oferta de rapiță este în creștere. Extinderea suprafețelor cultivate și rezultatele bune ale recoltării în anumite zone conduc la un volum fizic mai mare în Ucraina, România, Republica Moldova și Bulgaria. Din partea cererii, situația evoluează într-un ritm diferit: o mare parte dintre procesatori, traderi și exportatori și-au asigurat deja necesarul pentru lunile următoare — din cele 6 milioane de tone pe care UE intenționează să le importe în sezonul 2026/27, 20% sunt deja achiziționate. Luați împreună, acești factori au determinat scăderea prețului la rapiță. Pe contractul Matif cu livrare în noiembrie, scăderea rapiței a fost de aproape 5% — peste 27 EUR/tonă în doar 6 zile — până la 536,5 EUR/t (față de 563,5 EUR/t pe 24 iulie). Presiunea a ajuns deja și în prețul DAP de la Constanța, unde scăderea a fost de 26 EUR/t, până la 515 EUR/t.
Campania de recoltare a rapiței în R. Moldova este finalizată în proporție de 75%, cu o recoltă medie de 3 tone/hectar. Presiunea recoltei abundente, combinată cu reticența cererii, a împins prețurile în jos și pe piața internă: dacă săptămâna trecută rapița se tranzacționa, la nord, la 10,00 lei/kg (TVA inclus), acum prețurile ating 9,20-9,50 lei/kg.
Nu toți traderii mai cumpără rapiță în acest moment. Achizițiile în port sunt oprite, pentru că piața este în așteptare, iar probabilitatea ca prețurile să continue să scadă este considerată ridicată — desigur, cu condiția să nu apară o nouă escaladare a situației geopolitice.
Grâul: presiunea recoltei noi contrabalansează riscul geopolitic
Prețul la grâu a scăzut, la rândul lui, tot pornind de la evoluțiile de pe Matif și de la condițiile DAP Constanța. De la vârful atins pe 23 iulie (244,3 EUR/t pe Matif noiembrie) până la ultima cotație disponibilă (229,3 EUR/t, pe 28 iulie), scăderea este de 15 EUR/t, adică peste 6%. Pe segmentul DAP Constanța, vârful a fost atins pe 24 iulie (226 EUR/t), iar ultima cotație (211 EUR/t, 28 iulie) arată tot o scădere de 15 EUR/t, de aproape 6,6%.
Dinamica respectivă se explică și prin ceea ce se întâmplă la porturile din Marea Neagră: blocajele de la terminalele ucrainene și rusești au împins cumpărătorii de grâu cu proteină ridicată (12,5%) spre piața Constanța-Varna-Burgas, dar oferta reală de acolo rămâne limitată — silozurile din Constanța sunt deja aproape pline cu grâu de calitate inferioară din recolta românească timpurie, iar traderii nu se așteaptă la volume mari de grâu de calitate până în septembrie.
Pe piața internă din R. Moldova, prețul la grâu a scăzut cu 0,10 lei/kg față de săptămâna trecută, până la 2,85-2,90 lei/kg la nord și 3,40-3,45 lei/kg la Giurgiulești. Săptămâna trecută, prețul era încă susținut de blocajele cerealelor din Ucraina și Rusia; acum, odată cu presiunea noii recolte, factorul dat de susținere este contrabalansat, cu o pondere tot mai mare, de ceilalți factori — în primul rând de volumul fizic tot mai mare care ajunge pe piață. Recolta grâului în Moldova este abundentă în acest sezon, cu o medie de 5-6 t/h.
Orzul: primele semne de scădere, deocamdată doar la export
La orz, prețul intern a rămas stabil la 3,20 lei/kg, la Giurgiulești. Totuși, la Constanța se observă deja primele semne de scădere: de la vârful de 194 EUR/t (24 iulie), prețul DAP Constanța a coborât la 189 EUR/t (28 iulie) — o scădere mai modestă, de doar 5 EUR/t (2,6%), dar care arată că presiunea a început să ajungă și la orz.
Întârzierea corelează cu ce se întâmplă la nivel regional: producția globală de orz e în scădere la principalii exportatori (Australia, Canada, UE, Argentina), din motive meteo, în timp ce Rusia și Ucraina au recolte mai mari, dar blocate logistic. În plus, orzul are prioritate mai mică în alocarea capacității de transport limitate din Marea Neagră — traderii preferă să scoată întâi mărfurile cu valoare mai mare pe tonă, precum uleiurile și oleaginoasele.
Ce urmează – Direcția pe termen scurt rămâne legată, de două variabile: evoluția negocierilor privind reluarea fluxurilor maritime din Marea Neagră și ritmul în care recolta nouă de grâu, orz și rapiță ajunge la porturi și silozuri. Atâta timp cât cererea rămâne rezervată — iar la rapiță, achizițiile din port sunt deja oprite — presiunea asupra prețurilor va putea continua, cu excepția unei noi escaladări a situației geopolitice. Recolta culturilor de grupa I este, per ansamblu, abundentă în acest an în Republica Moldova. Prețurile ridicate din a doua și a treia săptămână a lunii iulie au fost, în mare parte, un efect de oportunitate legat de tensiunile geopolitice din Marea Neagră și Orientul Mijlociu. Dacă tensiunile nu ar fi avut loc, prețurile de achiziție a noii recolte ar fi fost, cel mai probabil, mai mici încă de la început. Piața se îndreaptă acum tocmai spre corecța dată: nu neapărat o prăbușire, cât o revenire spre nivelul pe care l-ar fi susținut, de la bun început, o ofertă generoasă.
Sursa: Iurie Rija
Lasă un răspuns