Petrolul Brent a trecut din nou de 100 de dolari pe baril. Este pentru prima dată după 24 iulie când cotația revine peste acest prag, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind noi probleme de aprovizionare cu petrol.
Miercuri, 9 septembrie, contractele futures pentru Brent au urcat până la 100,19 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase săptămâni. La ora 08:02 GMT, petrolul Brent era cotat la 99,93 dolari pe baril, în creștere cu 2,01 dolari, sau 2,05%.
Și petrolul american s-a scumpit. West Texas Intermediate (WTI) a câștigat 1,49 dolari și a ajuns la 94,52 dolari pe baril.
Noua creștere vine pe fondul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune sporesc îngrijorările privind siguranța transporturilor de petrol.
Brent s-a scumpit cu aproximativ 25% de la începutul lunii august. În același timp, perspectivele unei soluționări permanente a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-au deteriorat.
Unul dintre cele mai mari riscuri pentru piața petrolului rămâne Strâmtoarea Ormuz. Este una dintre principalele rute mondiale pentru transportul de petrol. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din oferta mondială de petrol.
Situația s-a schimbat însă radical. Fluxurile prin strâmtoare au fost puternic afectate, iar volumul transportat a coborât de la 8-9 milioane de barili pe zi la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit Rystad Energy.
Hamad Hussain, economist specializat în climă și materii prime la Capital Economics, spune că investitorii iau tot mai mult în calcul un conflict de lungă durată. Atacurile recente cresc, în același timp, riscul unor noi perturbări ale livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu.
Riscurile geopolitice au determinat și marile instituții financiare să-și ajusteze prognozele. Goldman Sachs, Bank of America și HSBC și-au majorat recent estimările privind prețul petrolului.
Există însă și factori care limitează creșterea prețurilor. Producția suplimentară din Statele Unite, Canada și Guyana ar putea acoperi o parte din eventualele pierderi de ofertă din Orientul Mijlociu.
Totuși, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta mondială de petrol va scădea în 2026 cu 4,3 milioane de barili pe zi. Reducerea este echivalentă cu aproximativ 4% din producția globală.
Un petrol mai scump nu rămâne doar o problemă pentru piața energetică. Efectele se pot transmite rapid în economie. Costurile mai mari pentru transport și industrie pot duce la scumpirea benzinei și motorinei. Ulterior, presiunea se poate extinde și asupra prețurilor altor produse și servicii.
Dacă petrolul rămâne la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă, presiunile inflaționiste se pot accentua. În același timp, băncile centrale ar putea avea mai puțin spațiu de manevră în luarea deciziilor privind politica monetară.
Revenirea Brent peste pragul de 100 de dolari are și o puternică încărcătură psihologică pentru piețe. Cotația este însă încă sub recordul acestui an.
Pe 30 aprilie, în contextul escaladării războiului dintre Statele Unite și Iran, petrolul Brent a ajuns la 126,41 dolari pe baril.
Sursa:bani.md
Lasă un răspuns