În Republica Moldova, importurile de îngrășăminte minerale în perioada 2022–2025 au înregistrat fluctuații semnificative. Statisticile arată că, similar altor state europene, consumul de îngrășăminte a scăzut în 2024, însă producțiile agricole nu s-au prăbușit proporțional, în condițiile unui nivel stabil al precipitațiilor.
Din perspectiva volumelor și a prețurilor, piața moldovenească a traversat o ajustare structurală între 2022 și 2025. În 2022, Moldova a importat 191,8 mii tone de îngrășăminte, la un preț mediu de 16,44 lei/kg – nivel ridicat, influențat direct de criza gazelor și tensiunile geopolitice. În 2023, importurile au crescut cu peste 40%, ajungând la 272,1 mii tone, în timp ce prețul mediu a scăzut la 11,96 lei/kg, pe fondul relaxării presiunilor logistice și recalibrării lanțurilor comerciale. În 2024, importurile au scăzut la 209 mii tone (-23% față de 2023), iar prețul mediu a atins 8,65 lei/kg, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. În primele nouă luni din 2025, volumul importurilor a fost de 153 mii tone, la un preț mediu ușor crescut, de 9,94 lei/kg, indicând un ritm lent de achiziții, majoritatea importurilor concentrându-se între februarie și aprilie.
Această combinație – volume reduse și prețuri scăzute – semnalează o piață saturată și o prudență crescută a fermierilor, care achiziționează doar pentru necesități, nu pentru stocare. După șocul inflaționist din 2022 și boomul cantitativ din 2023, piața îngrășămintelor a intrat într-o fază de consolidare, cu prețuri echilibrate și decizii de achiziție orientate spre eficiență tehnologică.
Un alt factor semnificativ este restrângerea lichidităților în sectorul agricol și prudența fermierilor în planificarea investițiilor sezoniere. După doi ani de costuri ridicate și marje reduse, fermierii din Moldova și regiunea Bazinului Mării Negre au ajustat comportamentul de achiziție, iar în 2024, reducerea volumelor a fost influențată și de amânarea cumpărărilor pentru o evaluare clară a anului agricol.
Structura importurilor a evoluat semnificativ în funcție de condițiile economice și agrotehnice. În 2023, ureea a dominat importurile (68,9 mii tone), urmată de îngrășămintele complexe NPK și nitratul de amoniu. În 2024, nitratul de amoniu a devenit principalul produs (peste 41 mii tone), urmat de amofos/sulfoamofos și amestecuri de uree cu nitrat de amoniu, reflectând o planificare mai prudente a fermierilor. În primele nouă luni din 2025, amofosul și sulfoamofosul au condus importurile (41,5 mii tone), urmate de nitratul de amoniu (28,4 mii tone) și uree (24 mii tone), semnalând o orientare spre fertilizanți fosfatice și complecși, pentru pregătirea solului în toamnă și primăvară.
În termeni valorici, importurile în 2024 au totalizat circa 1,81 miliarde lei, în scădere față de 3,25 miliarde lei în 2023, pe fondul scăderii prețurilor și volumelor. În primele nouă luni din 2025, valoarea importurilor a fost de 1,52 miliarde lei, indicând o revenire moderată a activității comerciale.
Top 5 companii importatoare în ianuarie–septembrie 2025 au concentrat 63,4% din valoarea totală a importurilor (949 milioane lei din 1,496 miliarde lei). Lideri de piață: „Carvidon-Trade” SRL (283,5 milioane lei), „Fertistream-TRM” SRL (283,2 milioane lei), „Piramida-Market” SRL (142,7 milioane lei), „Agrostoc” CI (126,6 milioane lei) și „Bioprotect” SRL (113,5 milioane lei).
Originea îngrășămintelor arată o dependență ridicată de Federația Rusă (64%), urmată de Bulgaria (7%), Turkmenistan și Azerbaidjan (câte 4%) și Grecia (3%). Îngrășămintele complexe NPK, amestecurile de uree cu nitrat de amoniu și nitratul de amoniu provin în mare parte din Rusia, în timp ce Bulgaria furnizează predominant nitrat de amoniu, iar Turkmenistan și Azerbaidjan – uree.
Chiar dacă portofoliul de origini s-a diversificat, dependența de materiile prime rusești rămâne ridicată, iar reziliența lanțului de aprovizionare depinde de evoluțiile geopolitice și comerciale din regiunea Mării Negre.
Lasă un răspuns