Pentru prima dată în ultimii ani, Republica Moldova a exportat mai multă făină de grâu decât a importat. Schimbarea a avut loc începând cu anul 2024, pe fundalul extinderii capacităților de procesare internă și al modernizării morilor existente.
Astfel, în anul 2024, exporturile au atins 27.393 tone, cu 11,6% peste nivelul importurilor, care s-au cifrat la 24.544 tone. Tendința s-a accentuat în prima jumătate a anului 2025, când Moldova a exportat 14.808 tone de făină, comparativ cu 11.989 tone importate, ceea ce reprezintă o diferență de 24%.
Totuși, acest avantaj cantitativ nu se reflectă și în balanța comercială exprimată în valoare. Importurile continuă să aducă o valoare mai mare decât exporturile, din cauza prețurilor semnificativ mai ridicate ale făinii importate. În 2024, importurile de făină au însumat 161,97 milioane de lei, în timp ce exporturile au generat venituri de doar 133,01 milioane lei. Aceeași discrepanță se păstrează și în primele șase luni ale anului 2025: 91,04 milioane lei din importuri față de 78,76 milioane lei din exporturi.
Diferența este determinată de prețul mediu mai mare la import comparativ cu cel de la export. În 2024, Moldova a importat făină la un preț mediu de 6,60 lei/kg, în timp ce a exportat cu doar 4,86 lei/kg, marcând un decalaj de 36%. În prima jumătate a anului 2025, acest decalaj a crescut la 43%, cu un preț mediu de import de 7,59 lei/kg, față de 5,32 lei/kg la export – cea mai mare diferență din ultimii ani.
Importurile de făină sunt dominate de două companii: „Galexim Grup” SRL și „Vitalcomus” SRL. În 2024, „Galexim Grup” a importat 11.408 tone, reprezentând circa 46,5% din totalul importurilor, iar „Vitalcomus” – 4.285 tone, adică 17,5%. În primul semestru din 2025, „Galexim Grup” a păstrat poziția de lider, cu 4.621 tone (38,5%), iar „Vitalcomus” a urcat la 2.434 tone (20,3%). Cei mai mulți importatori sunt companii care activează în distribuția de produse alimentare către rețelele de magazine sau în retail.
Din punctul de vedere al originii, Ucraina este principalul furnizor de făină de grâu pentru Republica Moldova. În 2024, din cele 24.544 tone importate, peste 20.100 tone (82%) au provenit din Ucraina, iar 2.325 tone (9,5%) din România. Astfel, peste 90% din făina importată vine din aceste două țări. În prima jumătate a anului 2025, Ucraina a furnizat 9.481 tone (79%), iar România – 1.396 tone (12%). Produsele din regiunea Vinița sunt apreciate pentru calitatea ridicată, conținutul mare de proteină și indicele de cădere favorabil, ceea ce le face preferate de brutarii și procesatorii moldoveni.
Un aspect important este absența marilor producători de panificație din rândul importatorilor de făină. Companii precum SA „Franzeluța”, SA „Cahulpan”, SRL „Șapte Spice”, SA „Combinatul de pâine din Bălți” sau SA „Iugintertrans” (Milina) își asigură necesarul din producția internă. Importurile sunt realizate aproape exclusiv de retaileri sau distribuitori, ceea ce confirmă că cea mai mare parte din producția de panificație destinată consumului intern este acoperită de făina moldovenească.
Potrivit unui studiu recent, consumul mediu anual de pâine per persoană în Republica Moldova este de 91 kg. Luând în calcul raportul tipic de conversie (1 kg de făină generează 1,6 kg de pâine), rezultă un consum de circa 56,9 kg de făină per persoană. La nivel național, necesarul anual este estimat între 136.500 și 140.000 de tone. Importurile acoperă aproximativ 20% din această cerere, în timp ce restul de 80% este asigurat din producția locală, ceea ce indică un grad înalt de autoaprovizionare.
De asemenea, făina importată este destinată în mare parte pieței de retail și vine ambalată în pachete mici de 1, 2 sau 3 kg, ceea ce contribuie la un preț mai ridicat per kilogram. Morile din Republica Moldova, în schimb, livrează făina în format vrac sau saci de 50 kg, adresându-se în special brutăriilor și procesatorilor industriali. Diferența în segmentarea pieței influențează atât prețurile, cât și structura cererii.
Un alt element important este faptul că între 15% și 20% din grâul produs în Moldova este procesat intern, restul fiind exportat ca materie primă. Acest raport sugerează potențialul de dezvoltare al procesării locale, cu scopul de a adăuga valoare grâului moldovenesc. Investițiile în unități de ambalare pentru pachete mici ar putea permite morilor locale să concureze direct cu făina de import pe segmentul de retail, reducând astfel dependența de mărfuri externe.
Lasă un răspuns