China transmite tot mai insistent că dorește să fie și o mare piață de desfacere, nu doar un mare exportator. Dimensiunea pieței este reală: în 2025, comerțul său exterior cu bunuri a ajuns la 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, mai repede decât exporturile, iar excedentul comercial s-a redus cu 4,7%. Aceste cifre arată o deschidere comercială, dar nu garantează că orice produs moldovenesc poate fi vândut în China.
Pentru Moldova, diferența dintre posibilitate și afacere se vede în balanța comercială. În 2025, importurile din China au fost de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, iar exporturile către China de 8,5 milioane de dolari. Importăm, așadar, de circa 147 de ori mai mult decât exportăm. Reducerea acestui dezechilibru nu se poate face printr-o singură expoziție sau printr-o declarație politică. Ea cere produse admise la import, cumpărători, livrări constante și prețuri care acoperă toate costurile.
Prima verificare este juridică și vamală. Administrația Generală a Vămilor din China, cunoscută prin abrevierea GACC, stabilește cerințele aplicabile produselor importate și înregistrării producătorilor străini. Pentru un exportator, nu este suficient ca „fructele” sau „produsele din floarea-soarelui” să pară acceptate în general: trebuie verificat produsul exact, condițiile convenite între autorități, statutul unității producătoare și documentele cerute pentru lot. Regulile chineze privind înregistrarea producătorilor de alimente au fost actualizate de la 1 iunie 2026.
Aici este necesară și o actualizare a informației din glosar: cireșele proaspete nu mai sunt doar în negocieri. Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare la 4 noiembrie 2026. Înaintea primei livrări, firma trebuie totuși să confirme cu ANSA condițiile practice de export. Protocolul pentru miere este încă în curs de finalizare. Pentru produsele din oleaginoase, actul semnat în februarie 2025 se referă, în formularea ANSA, la făina din semințe de struguri și făina din semințe de floarea-soarelui. Această denumire nu trebuie înlocuită automat cu „șrot”, „semințe” sau „ulei” într-un contract ori într-o declarație vamală: clasificarea produsului trebuie verificată separat.
A doua verificare este prețul la destinație. Tariful NMF, adică taxa aplicată în lipsa unui acord preferențial, este de 14% pentru vinul îmbuteliat moldovenesc și de 20% pentru vinul vrac, potrivit analizei tarifare consultate. La vin se adaugă acciza de 10% și TVA la import de 13%. Pentru vinul îmbuteliat, aceste taxe calculate succesiv înseamnă aproximativ 43% din valoarea vamală CIF, care include costul mărfii, transportul și asigurarea până la portul de destinație. Georgia și alți concurenți cu acorduri comerciale beneficiază de taxă vamală zero; avantajul lor de 14 puncte procentuale la tariful vamal nu trebuie confundat cu o diferență identică a prețului final de la raft.
Reducerile temporare ale taxelor chinezești pentru 935 de poziții tarifare în 2026 nu reprezintă o reducere generală pentru mărfurile moldovenești. Înainte de negocierea prețului, importatorul trebuie să confirme codul vamal și taxa produsului concret. Nici vânzarea prin comerț electronic transfrontalier nu este o scurtătură universală: regimul depinde de eligibilitatea produsului și de condițiile aplicabile cumpărătorului și operațiunii.
A treia verificare este logistica. O fabrică din Moldova poate obține acces pentru produsul său și totuși să piardă contractul din cauza transportului. La făina din semințe de floarea-soarelui, unde valoarea pe tonă este relativ mică, colectarea unor loturi suficiente și costul livrării până în China pot decide marja. La vin contează protecția față de temperaturile ridicate.
La cireșe contează răcirea imediată, păstrarea lanțului frigorific și rapiditatea transportului; accesul fitosanitar deschide piața, dar nu face automat rentabilă expedierea. Pentru uleiul transportat în container cu flexitank, oferta trebuie să numească precis locul de livrare și regula Incoterms. În transportul containerizat, FCA sau CIP pot descrie mai potrivit obligațiile părților decât folosirea automată a termenului CIF.
Expoziția Internațională de Import de la Shanghai, CIIE, este utilă pentru găsirea importatorilor și testarea cererii. Ea nu înlocuiește verificarea vamală sau calculul comercial. Un distribuitor poate ajuta cu eticheta, vămuirea și vânzarea, dar exclusivitatea pentru întreaga Chină trebuie acordată doar în schimbul unor obligații clare de cumpărare și promovare. Altfel, producătorul riscă să își blocheze accesul la alți clienți fără să obțină volume reale.
Concluzia pentru fermierul și procesatorul moldovean este practică: mai întâi se confirmă la ANSA ce produs poate fi exportat și în ce condiții; apoi se obține de la partenerul chinez calculul taxelor și lista documentelor; la final se compară prețul oferit cu toate costurile de procesare, ambalare, transport, finanțare și risc. China oferă o piață mare, însă exportul profitabil începe cu un produs admis, un contract bine scris și o marjă verificată până la destinație.
Lasă un răspuns