Mesajele transmise în cadrul Conferinței Internaționale a Cerealelor de la Ankara oferă o imagine clară asupra modului în care Turcia își consolidează poziția de centru regional pentru comerțul agricol și gestionarea riscurilor din sectorul agroalimentar. Dincolo de discursurile oficiale, cifrele prezentate reflectă o strategie coerentă de dezvoltare a infrastructurii comerciale, logistice și financiare, construită pentru a răspunde provocărilor unei piețe globale tot mai volatile.
Într-un context în care creșterea economică mondială încetinește, iar tensiunile geopolitice și comerciale continuă să influențeze fluxurile de mărfuri, Turcia a reușit să atingă în anul 2025 un nivel record al exporturilor de bunuri, de 273,4 miliarde de dolari, apropiindu-se de obiectivul strategic de 282 de miliarde de dolari. În primele cinci luni ale anului 2026, exporturile totale au depășit deja 111 miliarde de dolari, în timp ce exporturile agricole și alimentare au ajuns la aproximativ 23,5 miliarde de dolari, confirmând rolul agriculturii ca unul dintre pilonii economiei naționale.
Deosebit de importantă este investiția Turciei în infrastructura de piață. Platforma electronică agricolă TÜRİB a facilitat, în ultimii șapte ani, tranzacționarea a aproximativ 61 de milioane de tone de produse agricole. În paralel, sistemul depozitelor licențiate a cunoscut una dintre cele mai rapide dezvoltări din lume. Capacitatea de stocare a crescut de la aproximativ 4 milioane de tone în 2015 la aproape 14,5 milioane de tone în 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 260%. Rețeaua include în prezent aproximativ 265 de depozite licențiate și peste 1.650 de puncte de operare, distribuite pe întreg teritoriul țării.
În același timp, autoritățile turce pregătesc lansarea contractelor futures pentru grâul de panificație și porumb, atât cu livrare fizică, cât și cu decontare financiară. Acest pas urmărește să ofere fermierilor, traderilor și procesatorilor instrumente moderne de acoperire a riscului de preț, într-o perioadă în care volatilitatea climatică și geopolitică devine o componentă permanentă a piețelor agricole.
Pentru Republica Moldova, aceste evoluții oferă numeroase lecții. Agricultura moldovenească exploatează anual aproximativ 280.000 de hectare cu grâu, circa 450.000 de hectare cu porumb, aproximativ 500.000 de hectare cu floarea-soarelui și peste 100.000 de hectare cu rapiță. Cu toate acestea, sectorul rămâne vulnerabil la secetă, fluctuațiile de preț și limitările logistice. În anii dificili, pierderile de producție la porumb au depășit 40%, iar volatilitatea prețurilor internaționale a afectat direct veniturile fermierilor.
Comparativ cu Turcia, Republica Moldova dispune de o infrastructură de stocare și tranzacționare mult mai redusă, iar utilizarea instrumentelor moderne de management al riscului este încă limitată. Din acest motiv, dezvoltarea unui sistem de certificate electronice de depozit, extinderea capacităților moderne de stocare, digitalizarea fluxurilor comerciale și crearea unor mecanisme transparente de formare a prețurilor ar putea reprezenta următorul pas firesc pentru creșterea competitivității sectorului agricol.
Poziția geografică a Republicii Moldova oferă însă avantaje importante. Accesul la coridorul Dunării, proximitatea porturilor Constanța, Galați, Reni, Izmail și a bazinului Mării Negre creează oportunități pentru integrarea mai profundă în fluxurile comerciale regionale. În condițiile în care Turcia își consolidează rolul de punte între exportatorii din bazinul Mării Negre și marile piețe importatoare din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Moldova poate deveni un furnizor regional mai competitiv dacă investește în logistică, depozitare și instrumente moderne de piață.
Concluzia conferinței de la Ankara este una clară: viitorul agriculturii nu va fi decis exclusiv de producția obținută în câmp, ci de capacitatea fiecărei țări de a administra riscurile, de a organiza piețele și de a conecta eficient producătorii la fluxurile comerciale internaționale. Turcia construiește astăzi aceste mecanisme prin investiții în depozitare, digitalizare și piețe futures. Pentru Republica Moldova, aceeași direcție poate deveni cheia transformării agriculturii dintr-un sector dependent de condițiile climatice într-un sector competitiv, predictibil și integrat în economia regională a Mării Negre.
Lasă un răspuns