Creșterea prețurilor la combustibili determină apeluri pentru extinderea utilizării biocombustibililor din culturi agricole în Europa, însă importurile în creștere și recoltele afectate de secetă lasă neclar cine are de câștigat, scrie Rapporteur, preluat de DIGI24.ro.
După ani de zile în care au fost respinși ca o falsă soluție climatică, biocombustibilii pe bază de culturi sunt din nou în grație la Bruxelles, fiind prezentați ca o modalitate de a stimula veniturile fermelor și de a dezvăța Europa de combustibilii importați. Criticii, însă, se întreabă dacă aceștia pot oferi oricare dintre beneficiile enumerate.
Prețurile combustibililor au crescut vertiginos în ultimele luni pe fondul războaielor din Orientul Mijlociu și al perturbărilor exporturilor din Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie. Prețurile ridicate ar putea persista până în 2027, potrivit unui raport publicat miercuri de Agenția Internațională pentru Energie.
Între timp, biodieselul pe bază de culturi a devenit mai ieftin decât motorina convențională pentru prima dată în aprilie, a relatat Argus Media.
Însă UE a limitat de mult timp utilizarea acestor combustibili. După ce inițial a promovat biocombustibilii produși din culturi alimentare și furajere în cadrul primei sale Directive privind energia regenerabilă (RED) din 2009, blocul comunitar a introdus în 2015 un plafon de 7% privind contribuția acestora la obiectivele privind energia regenerabilă în transporturi, parțial pentru a limita devierea terenurilor agricole către producția de combustibili.
Factorii de decizie politică contestă acum acest consens de un deceniu. Șeful UE pentru agricultură, Christophe Hansen, a cerut o mai mare flexibilitate în ultimele luni, argumentând că biocombustibilii pe bază de culturi pot ajuta la gestionarea surplusurilor și la reducerea dependenței de importurile de energie.
În aprilie, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că UE ar trebui să ia în considerare creșterea limitei de 10% a conținutului de etanol din benzină la 20%. Bioetanolul este produs prin fermentarea unor culturi precum porumb, trestie de zahăr, grâu și sfeclă de zahăr.
Liderii naționali insistă în aceeași direcție. Partidul cancelarului german Friedrich Merz a cerut o utilizare mai intensă a bioenergiei luna aceasta. Președintele francez Emmanuel Macron a pledat luna trecută pentru o mai mare utilizare a biodieselului în combustibilii pentru transport. Biodieselul este produs în principal din ulei de rapiță și ulei de gătit uzat.
În acest context, cele mai recente perspective pe termen mediu ale Comisiei prevăd că cererea de biocombustibili din UE va crește pe termen scurt, înainte de a scădea începând cu 2028.
Producție vs importuri
Cererea mai mare de biocombustibili din culturi agricole nu înseamnă neapărat o producție europeană mai mare, avertizează Giulia Novati, cercetător senior în domeniul industriei la think tank-ul energetic ECCO.
„Această cerere poate fi la fel de ușor satisfăcută prin importuri, iar principalii beneficiari ar putea fi furnizorii străini a căror calitate și sustenabilitate sunt greu de verificat, mai degrabă decât fermierii europeni”, a declarat ea pentru Rapporteur.
Capacitatea europeană de biorafinare este concentrată în rândul unui număr mic de operatori mari care „deja se bazează în mare măsură pe importuri”, a adăugat ea.
Redeschiderea ușii către biocombustibilii pe bază de culturi ar putea, prin urmare, să facă Europa să renunțe la o dependență cu alta: mai puțin petrol importat, dar mai mulți biocombustibili și materii prime importate, a afirmat ea.
Conform datelor din 2025 ale Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), se așteaptă ca producția de bioetanol a UE să crească, susținută de aprovizionarea amplă cu cereale și sfeclă de zahăr. Cu toate acestea, este puțin probabil ca producția să țină pasul cu cererea tot mai mare, „ducând la creșterea importurilor”.
Întrebarea este dacă impulsul reînnoit pentru biocombustibilii pe bază de culturi va crește nu doar importurile de bioetanol, ci și importurile de culturi utilizate pentru producerea acestuia.
Datele USDA indică o trecere de la sfecla de zahăr la porumb în producția de etanol a UE.
Datele Comisiei arată, de asemenea, că porumbul a devenit principala materie primă pentru bioetanol a UE, înaintea grâului și a sfeclei de zahăr, și se așteaptă să își păstreze această poziție.
Există însă o problemă: blocul comunitar nu a reușit să-și satisfacă propria cerere de porumb de ani de zile.
Laurent Donceel, secretarul general al lobby-ului pentru bioetanol ePure, recunoaște că UE importă biocombustibili, dar subliniază că exportă și numeroase materii prime, inclusiv cereale.
Producția internă de bioetanol, a spus el, este „100% bazată pe materii prime europene”.
Și sectorul s-ar putea extinde. Industria UE „are capacitatea de a dubla producția de etanol regenerabil, limitând în același timp importurile”, susține Donceel. Dar acest lucru ar necesita sprijin politic, inclusiv scutiri de taxe pentru a compensa costurile de producție crescute de prețurile la benzină, adaugă el.
Pentru Tassos Haniotis, cercetător în biodiversitate și resurse naturale la Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate, ceea ce contează cu adevărat este modul în care creșterea importurilor de materii prime ar afecta prețurile de producție ale UE.
„Dacă există o presiune descendentă asupra prețurilor, evident că am avea o problemă”, a declarat el pentru sursa citată.
Răspunsul la această întrebare necesită o evaluare solidă a impactului, nu estimări aproximative, a spus el. Haniotis a criticat Comisia pentru că pare să-și ignore propriile servicii analitice în favoarea unor „vechi presupuneri” despre bioeconomie. El a spus că aceste presupuneri trebuie reevaluate în lumina schimbărilor prețurilor la energie, îngrășăminte și agricultură, în special impactul acestora asupra inflației alimentelor.
Schimbările climatice întunecă perspectiva
Industria se confruntă deja cu incertitudini structurale, deoarece capacitatea sa de a concura depinde de sprijinul public, de disponibilitatea materiilor prime și de prețurile combustibililor fosili, avertizează OCDE. Volatilitatea pieței și schimbările climatice adaugă și mai multă incertitudine.
Impulsul pentru combustibili pe bază de culturi vine exact în contextul în care secetele de vară au afectat recoltele de sfeclă de zahăr, porumb și rapiță.
Modelele climatice prevăd că suprafețele potrivite pentru cultivarea rapiței se vor micșora în Europa Centrală și de Sud și că UE ar putea pierde aproximativ 11% din terenurile adecvate până în 2050 și până la 19% până în 2080.
Având în vedere că peste 4 milioane de hectare de terenuri din UE sunt deja dedicate biocombustibililor pe bază de culturi agricole, o cerere mai mare ar putea intensifica concurența dintre producția de alimente și cea de combustibili, spune Cian Delaney, manager de politici privind biocombustibilii la ONG-ul ecologic Transport & Environment.
El descrie nivelurile scăzute ale Dunării, prețurile ridicate ale îngrășămintelor, perturbările exporturilor de cereale din Marea Neagră și perspectiva unui Super El Niño drept „furtuna perfectă” pentru insecuritatea alimentară.
Think tank-ul Farm Europe are punctul de vedere opus, susținând că producția de biocombustibili „susține activ” securitatea alimentară, în loc să o submineze.
Donceel observă că materiile prime pentru producerea de etanol au reprezentat doar 1% din terenurile arabile utilizate în UE anul trecut și că biorafinăriile moderne pot produce alimente și furaje, cum ar fi glutenul și furajele bogate în proteine pentru animale, alături de combustibil. Un raport ePure publicat în septembrie a arătat că rafinăriile europene au produs mai multe alimente decât combustibil anul trecut.
O versiune preliminară a evaluării impactului pentru o Directivă privind energia regenerativă (RED) revizuită, publicată în presa străină, sugerează că Comisia are în vedere mecanisme de urgență care ar permite țărilor UE să suspende producția de biocombustibili pe bază de culturi în timpul creșterilor bruște ale prețurilor alimentelor la nivel mondial.
„Experiența a demonstrat că aceste măsuri de siguranță sunt eficiente”, a spus Donceel, argumentând că acest risc ar fi putut fi mai mare în trecut.
Lasă un răspuns