Balanța comercială a șrotului de soia reflectă evident impactul schimbărilor recente din piața ucraineană asupra industriei moldovenești. În momentul în care Ucraina a introdus taxa de export pentru boabele de soia și rapiță și a început să proceseze masiv culturile pe plan intern, fluxurile comerciale s-au intensificat. Rezultatul a fost o creștere a exporturilor ucrainene de șrot de soia, care a început să invadeze piețele vecine, inclusiv Republica Moldova, cu un produs procesat ieftin.
În consecință, în primele zece luni ale anului 2025, Republica Moldova a importat deja 39 600 tone de șrot de soia, depășind recordul absolut al anului 2024, când pe tot parcursul anului au intrat în țară 38 986 tone. Așadar, doar până în octombrie 2025, volumul importurilor a depășit deja cu peste 600 tone cel mai mare nivel înregistrat vreodată, iar anul nici măcar nu este încheiat.
De cealaltă parte, exporturile de șrot de soia procesat local s-au prăbușit vizibil. În perioada ianuarie–octombrie 2025, Republica Moldova a exportat doar 1 952 tone de șrot de soia, de trei ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024, când exporturile atingeau 5 923 tone. Putem vorbi despre o comprimare a industriei locale de procesare, care se află în dificultate într-o piață dominată de produs străin ieftin.
Evoluția prețului la șrotul de soia importat subliniază ieftinirea apărută. În 2024, Republica Moldova importa șrot de soia la un preț mediu de 8,50 lei/kg. În ianuarie–octombrie 2025, prețul mediu de import a scăzut la 6,30 lei/kg, fără TVA — o reducere de peste 25% într-un singur an. În prezent, șrotul de soia produs local pe piața internă se vinde la 6,70–7,50 lei/kg, ce înseamnă că procesatorii moldoveni își comprimă marjelepână la limita rentabilității pentru a rămâne competitivi.
Trebuie precizat că exporturile moldovenești nu pot fi comparate direct cu importurile, deoarece Moldova exportă aproape exclusiv șrot bio, certificat, destinat unor nișe premium din Uniunea Europeană (Austria, Elveția, România, Olanda, etc). Acesta se vinde la prețuri mult mai mari: 15,3 lei/kg în 2024 și 16,7 lei/kg în 2025. În schimb, procesatorii locali care aprovizionau tradițional piața internă lucrează cu șrotul clasic, și anume acest segment de piață are actualmente de pierdut.
Procesatorii moldoveni sunt puși într-o competiție inegală cu producătorii ucraineni, care beneficiază de costuri mult mai mici la energie, materie primă și logistică.
Pentru a proteja sectorul de procesare a soiei, Republica Moldova are nevoie de măsuri economice simetrice celor aplicate în Ucraina. Introducerea unei taxe de 10% asupra importului de șrot de soia și șrot de rapiță va echilibra piața și va oferi procesatorilor autohtoni condițiile minime necesare pentru a supraviețui. În lipsa unei astfel de intervenții, riscul ca unitățile locale de procesare să își întrerupă activitatea devine unul real.
Veniturile acumulate din taxa la import pot fi utilizate în mod strategic în două direcții complementare. Prima direcție este stimularea producătorilor de soia din Republica Moldova. Dacă presiunea șrotului ucrainean ieftin va fi redusă, procesatorii autohtoni vor putea funcționa într-un mediu de piață mai echilibrat. În aceste condiții, având în vedere și declinul suprafețelor cultivate, ei vor putea oferi fermierilor un preț mai bun la soia — de exemplu, 7 lei/kg în loc de 6,50 lei/kg. Asta, la rândul său, va fi un stimulent pentru extinderea suprafețelor și creșterea producției interne.
A doua direcție strategică vizează sectorul zootehnic. Pentru a evita impactul negativ al taxei de import asupra crescătorilor de animale, statul poate implementa un mecanism de compensație parțială a costurilor pentru fermele zootehnice, finanțat direct din fondurile colectate din taxa de import. De exemplu, fermele ar putea beneficia de o subvenție directă per kilogram șrot procurat pe piața locală. O astfel de abordare integrată — protecția procesatorilor, stimularea fermierilor și sprijinirea sectorului zootehnic poate permite Republicii Moldova să stabilizeze lanțul valoric al soiei și să reducă presiunea importurilor ieftine.
Lasă un răspuns