Integrarea europeană a Republicii Moldova avansează pe trei direcții esențiale pentru viitorul țării: agricultura, siguranța alimentară și pescuitul. Capitolele 11, 12 și 13 din procesul de aderare la Uniunea Europeană, reunite în Clusterul 5 dedicat resurselor naturale, agriculturii și coeziunii, presupun reforme ample și complexe, dar vitale pentru armonizarea cu politicile și normele europene.
De coordonarea acestor capitole răspunde Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), în strâns parteneriat cu alte ministere și instituții publice relevante. Semnificativ este faptul că peste jumătate din legislația europeană reglementează domenii vizate de aceste capitole, iar aproape 30% din fondurile UE sunt direcționate către agricultură și dezvoltare rurală.
Capitolul 11, dedicat agriculturii și dezvoltării rurale, urmărește alinierea Republicii Moldova la principiile Politicii Agricole Comune (PAC) – pilonul central al sprijinului oferit fermierilor europeni.
Țara noastră are de transpus aproximativ 150 de acte europene în legislația națională, dintre care 21 au fost deja preluate integral și 29 parțial. Autoritățile își propun consolidarea capacității administrative și financiare, acreditarea AIPA conform standardului ISO 27001, precum și digitalizarea sistemelor de gestionare a plăților și controlului în agricultură. Un accent deosebit se pune pe dezvoltarea agriculturii ecologice și recunoașterea produselor cu denumiri de origine protejată.
Capitolul 12 este considerat unul dintre cele mai tehnice ale acquis-ului european, acoperind reglementările privind sănătatea publică, igiena în lanțul alimentar, protecția animalelor și a plantelor, precum și calitatea alimentelor.
Până în prezent, Moldova a transpus 434 de acte legislative europene din cele 1.200 necesare, iar 57 sunt în proces de transpunere parțială. Printre obiectivele majore se află dezvoltarea sistemului digital E-ANSA, cu opt subsisteme dedicate, digitalizarea serviciilor oferite de ANSA, precum și modernizarea infrastructurii de laborator pentru monitorizarea alimentelor și a organismelor modificate genetic.
Registrul Fitosanitar și Registrul Controalelor sunt alte instrumente cheie în consolidarea capacității de control și prevenție.
Deși Moldova nu are ieșire la mare, Capitolul 13 privind pescuitul și acvacultura aduce cu sine obligații concrete și oportunități de dezvoltare.
Statul trebuie să implementeze 21 de acte europene, majoritatea fiind deja preluate integral sau parțial. Printre angajamentele asumate se numără adoptarea unui Program strategic pentru acvacultură 2025–2030, consolidarea capacității instituționale în domeniul pescuitului, introducerea unui sistem de trasabilitate a produselor pescărești, precum și măsuri ferme împotriva pescuitului ilegal sau nereglementat.
Implementarea acestor reforme necesită nu doar voință politică și mobilizare administrativă, ci și investiții semnificative. Autoritățile mizează pe sprijinul partenerilor de dezvoltare și al Uniunii Europene pentru a transforma aceste capitole în pași concreți spre aderare și modernizare.
Lasă un răspuns